Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Dragoş Giucă, un GRĂDINAR pasionat

Publicat: 12 februarie 2018 - 14:46
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În comuna brăileană Vădeni, pasiunea inginerului Dragoş Giucă se traduce neîndoielnic prin grădinărit. După absolvirea facultăţii, în anul 1992, acesta s-a angajat în cercetare, la o staţiune pomicolă. Iar până în 2003, când a devenit legumicultor, a lucrat pe partea de mecanică la Cargill. 

Dragoş Giucă nu a împlinit 50 de ani, soţia sa este funcţionar la DAJ Brăila. A pornit afacerea în 2003, dar regretă că nu a început mai înainte. Însă nu s-a îndurat să plece de la Cargill. Acum deţine o suprafaţă de 25 hectare, din care cinci sunt ocupate cu legume de câmp. La fermă îl mai ajută cu lucrările trei persoane, pensionare, care sunt ca o familie, şi, bineînţeles, tatăl lui, inginer horticol, aflat „în repaus vegetativ” după o viaţă trepidantă petrecută ca specialist în agricultura brăileană.

„Răsadurile mi le produc singur”

Dragoş Giucă aşteaptă cu optimism, ca în fiecare an, primăvara pentru un nou început de producţie legumicolă, după ce în toamnă a eliberat terenul de resturile vegetale, s-a urcat pe tractor şi a făcut arătura adâncă de toamnă.
A pregătit din timp răsadniţa şi după 15 februarie va trece efectiv la lucru. „Răsadurile mi le fac singur; de obicei produc circa 30 mii de fire de roşii, ardei şi vinete, cea mai mare parte la palete alveolare, la un preţ care ajunge la 50 de bani firul. Am cumpărat deja sămânţa, preţurile sunt bune în decembrie, cu discounturi atractive. Nu trebuie scăpată ocazia, pentru că altfel sunt scumpe. O sămânţă hibridă de tomate din import costă şi 25-30 de bani bucata”, a susţinut legumicultorul.
Sămânţa de ardei gras a cumpărat-o de la SCDL Buzău, iar la celelalte specii, genetica provine de la companii străine, precum Syngenta sau Bejo.
Stolonii de căpşuni i-a adus de la Institutul Mărăcineni. Nu îi înmulţeşte, pentru că „aici, în câmpie, nu este recomandat, deoarece terenul este plin de viroze care se transmit. În timpul verii, cu secetă şi arşiţă, apar virozele la legume, în general transmise de tripşi. Tratamentele le fac numai la avertizare”, mă lămureşte fermierul.

Sezon profitabil cu producţii şi preţuri bune

Pentru Dragoş Giucă, 2017 a fost un an bun, cu producţii şi preţuri mai răsărite. „Anul trecut am avut spanac, mazăre de grădină, tomate, ardeioase, vânătă, fasole pitică păstăi, căpşuni şi am încheiat cu varză şi conopidă. Preţurile au fost mai ridicate la început! Tomata nu am vândut-o sub 2-2,5 lei kilogramul, vânăta la 1-1,20 lei/kg, mazărea păstaie - 4-5 lei/kg, fasolea fideluţă am dat-o în toamnă la en-gros cu 5-6 lei/kg”, a susţinut cultivatorul.
Mai bine de 80% din producţia de legume o comercializează către prieteni, rude şi vecini. Fermierul şi-a făcut o reţea de clienţi iar ce îi prisoseşte, mai duce pe piaţa liberă.

Furtunile de vară au adus pagube

Miezul verii a fost capricios şi l-a pus la o grea încercare pe Dragoş Giucă. O furtună devastatoare i-a dat peste cap întreg ciclul de tomate şi i-a scuturat şi rupt lăstarii la ardeioase. Paguba a fost de peste 15% din roşii. Preţurile, mult mai bune decât cele din anul precedent, au adus satisfacţie şi profit.
Dragoş Giucă ar dori să mărească suprafaţa de grădină şi să mai pună pe 1,5 ha porumb de fiert. E o cultură căutată şi cu preţ bun.
Şi la cultura mare a obţinut recolte apreciabile. A produs 8,5 t/ha la grâu, panificabil, şi l-a dat cu 0,63 lei/kg. La porumb, neirigat, recolta a fost de 8,5 t/ha, cu hibrizi timpurii şi extratimpurii de la KWS. A vândut-o la 0,55 lei/kg. Cu floarea-soarelui a dat-o-n bară! Din cauza vijeliei, a avut pierdere de 30-40%. Nu a putut fi despăgubit pentru că, „spre ruşinea mea, nu am reuşit să asigur cultura!”, mărturiseşte grădinarul.
În fermă, deţine utilajele agricole de care are nevoie: tractoare, plug, semănători, toate româneşti. Dragoş se urcă şi lucrează pe ele, pentru că specialitatea lui este mecanica.


Un articol semnat de Marian MUŞAT

dragos-giuca-fermier.1_b
Dragoş Giucă: „Mă interesează în mod deosebit timpurietatea, să pot ieşi pe piaţă cât mai devreme, dar şi calitatea legumelor”.

CÂND UN VIS SE VA FRÂNGE, O GR|DIN| SE VA VEŞTEJI...
Pasionat, inginerul Dragoş Giucă face legumicultură într-o comună unde numeri pe degete grădinarii. Ar vrea să ducă pe mai departe o tradiţie de familie, dar „durerea” lui este că nu are cui să-i predea cheile legumiculturii. Neavând urmaşi, nu are cine să-i preia visul, pasiunea. Aşa că va fi nevoit să închidă afacerea. Şi o spune cu oarece părere de rău.
În comuna brăileană Vădeni, când un ciclu de producţie agricolă se va încheia, o grădină se va veşteji...

Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 471 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Chrono - noul element de însămânţare rapidă de la Maschio Gaspardo

Prezentată în premieră anul trecut la Agritechnica, Chrono este o semănătoare de precizie pentru însămânţarea de mare viteză, putând atinge în lucru 15 km/h şi creşte productivitatea cu peste 50%.

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Aspecte practice privind aplicarea tratamentelor fito-sanitare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?