Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Doar românii preferă merele mari

Publicat: 13 ianuarie 2011 - 16:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Vasilică Hangan ne-a dezvăluit cum arată „fructele perfecte” şi care sunt verigile tehnologice obligatorii pentru a obţine o productivitate ridicată

Click pe poza pentru galerie!

Există încă o dispută generată de întrebarea dacă fructul păcatului originar a fost sau nu mărul. Dar el a intrat cam aşa în arta universală şi în tradiţia orală. Dacă ne luăm însă după această reprezentare, probabil că păşind în livada imensă, de peste 180 de hectare, a societăţii Heliantus, ţi-ai putea imagina cu uşurinţă că te afli în Grădina Edenului.

Nici măcar cele 14 hectare de prun şi 9 hectare de nuc nu pot să ştirbească această senzaţie.

Vasilică Hangan, proprietar şi administrator al societăţii înfinţate în 1998, a creat această fermă pomicolă conform celor mai recente standarde europene, chiar dacă la noi nu poate găsi toate cele necesare pentru productivitatea pe care şi-o doreşte.

Cu o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro pe an, fostul şef de la IAS Reghin a trecut peste momentul de cumpănă din 2009, când a fost la un pas să închidă livada, iar acum merele sale au mare căutare în Olanda, Germania şi Polonia.

Fie că este vorba de Golden, Starkrimson, Jonatan, Generos, Idared sau alte soiuri consacrate, merele produse la SC Heliantus Prod SRL sunt apreciate în occident pentru aspectul perfect şi gustul delicios.

„Pe noi ne interesează fructele mijlocii, cu diametrul între 70 şi 80 mm, iar greutatea de minim 160 grame şi maxim 240 de grame. Asta se cere pe pieţele din occident. Merele mari nu sunt apreciate decât la noi în ţară. Deşi nu se păstrează prea mult, au tendinţa să se prăbuşească în depozite.

Nici pentru consum nu sunt prea indicate”, ne-a mărturisit ambiţiosul fermier. Merele care nu corespund consumului, fructele mai mici sau cele cu lovituri mecanice, le livrează la o fabrică de sucuri din zonă, unde se produce concentrat de măr, tot pentru piaţa externă.


Mai multe tratamente

Anul acesta, pe suprafeţele de măr la cultura irigată aflate în al doilea an, s-au obţinut producţii de 25-30 de tone la hectar, iar la pomii aflaţi pe rod în anul 5-6, recolta a fost de două ori mai mare. S-a înregistrat astfel o medie de 35-40 tone la hectar.

„Dacă se respectă toate verigile tehnologice - tăieri, fertilizări, tratamente, producţiile sunt pe măsură, în caz contrar apărând fluctuaţii de la un an la altul”, spune Vasilică Hangan. Din cauza ploilor din primăvară şi vară, tratamentele aplicate au fost mai multe decât de obicei. Cam 5-6 tratamente în plus faţă de un an normal.

Chiar dacă am avut parte de o toamnă cu temperaturi ridicate, bunii gospodari, cum este şi cazul lui Vasilică Hangan, au început din vreme pregătirile pentru viitoarea recoltă de fructe. O atenţie deosebită se acordă tăierilor de coroane, care presupun o muncă laborioasă şi extrem de sofisticată.

„Tăierea de coroane se face în funcţie de soi şi de tipul de livadă. Dacă dorim fructe mari şi de calitate, trebuie să intervenim la formaţie de rod cu nişte tăieri destul de serioase”, ne-a mărturisit fermierul mureşean.

 

Productivitate cu portaltoiul M9

Un alt aspect important în procesul tehnologic este legat de materialul săditor. Pentru înfiinţări de plantaţii sau completări de goluri, Vasilică Hangan şi-a adus puieţii din Olanda, Germania şi Ungaria.

„Din păcate, în România nu găsim material săditor care ne interesează, pe portaltoi M9. Am găsit doar portaltoi viguroşi M106, care însă nu mai corespund pe plantaţiile noastre, din cauza densităţii.

Portaltoiul M9 se pretează pentru livezile superintensive, unde densitatea este de 2.500-3.000”, a precizat fermierul. M9 este cel mai folosit portaltoi în cultura modernă a mărului, asigurând o productivitate ridicată şi o calitate superioară a fructelor.

„Trebuie totuşi avut în vedere faptul că durata medie de viaţă pe M9 este de 15-20 de ani, iar pe M106 de 30 ani”, spune Vasilică Hangan.

Mulţi se întreabă cât de rentabilă este acum afacerea sa. Din păcate, cheltuielile foarte mari îi limitează serios profitul. „Preţurile la produsele agricole au rămas cam aceleaşi sau chiar au scăzut faţă de acum 5-6 ani, în timp ce costurile au crescut enorm.

Pesticidele, motorina şi forţa de muncă s-au scumpit. În schimb, noi vindem mărul la acelaşi preţ de cinci ani”, a concluzionat fermierul, care are în subordine 85 de angajaţi.

Vizualizat: 1325 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Ofertă
|
12. 14, 2011. Wednesday 16:48
Buna, Vă dau o oefrtă şi eu. producem soiui de mere rezistenţă de cruste şi pulverulenţi la mucegai, pe bazele m9 şi m26 în cantităţi de comandare. Sunt soiuirle nouă (cel mai bătrăn a fost afişat în anul 2006.informaţi mai multe la : gyarfas.matyas@hollandalma.hu
1.
portaltoi
|
02. 22, 2011. Tuesday 16:25
material saditor pe portaltoi m9 ,m 26 si la alte soiuri portaltoi in functie de cerinte pot oferii in limita stocului sau la comanda la mar,par,cires,prun,cais,piersic si altele. pt detalii tommasifrancesco18@yahoo.com
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?