Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Din foarfece se stabileşte recolta de struguri!

Publicat: 07 aprilie 2017 - 13:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În această perioadă, în podgorii fiece zi bună de lucru trebuie să fie bine fructificată pentru finalizarea lucrărilor de tăiat, legat, arat, erbicidat, de pregătire a tratamentelor fitosanitare pentru diminuarea rezervei agenţilor patogeni şi a dăunătorilor sau pentru plantările de sezon. 

DOBROGEA
Ritm bun de lucru într-o plantaţie cu probleme
În localitatea Cogealac, unde Paul Fulea are în îngrijire 155 hectare cu viţă-de-vie, plantaţia se prezintă destul de bine. În iarnă nu au fost temperaturi negative extraordinare, doar într-o singură noapte, preţ de două-trei ore, au fost -19oC. „La noi, problemele sunt de altă natură; avem un deficit de apă în sol de circa 100 litri/mp, acumulat în ultimii doi ani. Apoi, au crescut costurile cu forţa de muncă pentru lucrările manuale cu cel puţin 30%, în comparaţie cu ultimii doi ani. E o presiune financiară mare”, ne-a declarat dobrogeanul.

Din foarfece se stabileÅŸte recolta de struguriClick pe poza pentru galerie!
Paul Fulea este mulţumit că a organizat la fel de bine ca şi anul trecut activitatea în plantaţie. A avut zilnic câte 40 de oameni la lucru, finalizând tăierile de primăvară la timp. Acum, activitatea este focusată pe cercuit, prăşit, tocat corzi şi pe pregătirea primelor tratamente de protecţia culturii: erbicidat şi stropit. Plantaţia de la Cogealac a fost proiectată spre a fi lucrată mecanizat. Operaţiile manuale se fac doar în via tânără de 12 ha (cu Fetească neagră), anii doi şi trei. Ferma are în derulare un proiect de reconversie pe 24 ha, urmând defrişarea şi replantarea cu soiuri nobile.

MOLDOVA DE SUD
Mugurii de rod au o bună viabilitate
Nicoleta Ghimpu din Urecheşti, Vrancea, lucrează 43 ha cu viţă-de-vie. A finalizat lucrările de strictă urgenţă: controlul viabilităţii mugurilor de rod, revizuirea sistemului de susţinere, tăiatul şi legatul corzilor. De asemenea, terenul este bine pregătit, arat, erbicidat; ferma dispune de mecanizarea necesară pentru acest tip de lucrări. „Am avut la lucru pentru muncile sezoniere, conform registrului de evidenţă, 285 de oameni; în medie, veneau cam 20 pe zi. Ne pregătim de primul tratament. Vom aplica produsele de contact pentru mană şi făinare”, ne-a declarat Nicoleta Ghimpu.
În plantaţie, mugurii de rod au o bună viabilitate, comparativ cu anul trecut când a fost îngheţ. S-a refăcut şi rezerva de apă din sol. „Temerea noastră e să nu plouă foarte mult în mai-iunie, atunci când apar mai toate infecţiile în vie. Aşteptăm să vedem cum dă rodul, anul trecut a fost destul”, a susţinut viticultorul.
În via de la Urecheşti vor fi plantate 7,41 ha de vie nobilă. Echipele de muncitori şi mijloacele mecanice defrişează parcela, recuperează sârma de pe şpalieri, taie butucii; se lucrează în regie proprie. Parcela a fost fertilizată cu NPK 8:24:24, în doză de 300 kg/ha. Pregătirea terenului se va realiza cu o firmă specializată.

Via - „gaura neagră” a podgorenilor!
Podgoria de la Nicoreşti, unul dintre cele mai vechi areale viticole din ţară, va dispărea încet şi... sigur. Din circa 2500 ha înainte de Revoluţie, dacă a mai rămas jumătate. Nicoreştenii au ales să defrişeze viile şi să le cultive cu cereale sau cu plante oleaginoase. Grigore Pulbere ne-a declarat că societatea agricolă “Viitorul”, pe care o administrează, a rămas cu doar 30 ha, dintr-o fermă de 250 ha cu vie. Dar ar vrea să renunţe definitiv şi să nu mai audă de viticultură.
„Până acum am terminat de tăiat, am scos curpenii şi arăm terenul. Lucrăm mecanizat cu trei tractoare mici şi cu 20 de oameni. Cum dau frunzele, trecem la stropit; de regulă, facem câte patru-cinci tratamente, în funcţie de an. Am luat papară de multe ori cu mana şi făinarea. La noi e risc mare, mai ales la Băbeasca neagră şi la Feteasca albă”, ne-a declarat omul cu două licenţe: în economie şi agronomie.
Când vorbeşte de vie, îl apucă ameţeala: „Via este o… vie pedeapsă. O las pârloagă sau o defrişez, că nu mai rentează! Este o gaură neagră pentru societate. De doi ani am dat strugurii la un procesator din Buciumeni şi nu am primit nici un ban, unitatea a intrat în faliment! La 30 ha cheltui anual 80.000 lei şi nu primesc un ban!”
Potrivit unei legende, denumirea de Băbească neagră a soiului de vin i-ar fi aparţinut marelui voievod Ştefan cel Mare, care după o luptă câştigată cu turcii, a poposit la Nicoreşti. Spre a-şi ostoi setea, o bătrână i-ar fi oferit o ulcică cu vin negru. De atunci s-a răspândit Băbeasca neagră în România.

Cu soiul Victoria va obţine… înfrângerea?!
Maricel Vitănescu, din Cudalbi (jud. Galaţi), deţine două hectare de vie cu două soiuri de masă. „Via a ieşit binişor din iarnă, Muscatul de Adda chiar foarte bine. Cu Victoria nu cred că voi fi... victorios anul acesta! S-a mai uscat, au mai murit din ochi în urma temperaturilor scăzute”, ne-a precizat producătorul viticol.
În plantaţia înfiinţată în urmă cu şase ani se vor aplica tratamente fitosanitare împotriva făinării cu un fungicid sistemic (Bumper 250 EC) şi cu Vertimec, acaricid-insecticid pentru combaterea dăunătorilor problemă; în zonă se manifestă o presiune mare a atacului de făinare şi de acarieni, mana neprezentând un risc major. Până atunci, a fertilizat via cu îngrăşăminte solubile, cu ajutorul unui tractor echipat cu scarificator şi o instalaţie specială care aplică soluţia la 20 cm adâncime.
„Anul trecut m-am confruntat cu o problemă fiziologică la soiul Victoria; s-au depreciat strugurii încă din iunie când erau în pârgă. Nici acum nu mi-e clar ce anume s-a întâmplat. Fenomenul mi-a fost semnalat şi de alţi viticultori din Brăila şi Vrancea. Am de gând să fac un test: o realtoire pe două rânduri de viţă-de-vie”, ne-a declarat Maricel Vitănescu.

An viticol cu cheltuieli majorate
Viticultorul Viorel Dima deţine două suprafeţe viticole în Iveşti (Galaţi) şi Odobeşti (Vrancea). Via din Ţara Vrâncioaiei se prezintă ceva mai bine. „Am încheiat legatul şi arătura de primăvară şi voi intra la primul stropit cu polisulfură de calciu (zeamă sulfocalcică) ce acţionează ca fungicid, insecticid şi acaricid. Stropesc până la umectare completă, «în negru», pentru a distruge focarele de făinare şi acarienii formaţi în anii precedenţi”, ne-a declarat Viorel Dima. Podgoreanul din Odobeşti lucrează via mecanizat cu doi oameni pricepuţi, deoarece în anii anteriori a întâmpinat probleme cu lipsa forţei de muncă. Este convins că în acest an cheltuielile vor fi ceva mai mari, întrucât se vor scumpi inputurile în urma devalorizării leului faţă de euro, la care se va adăuga creşterea zilei de muncă la muncile sezoniere.

ÎN VESTUL ŢĂRII
Plantări cu maşini ultramoderne
În podgoria Miniş-Măderat se fac plantări pe circa 25 ha. Alfred Ştefan, director al societăţii DaBacco, spune că cel târziu la jumătatea lunii aprilie va încheia lucrarea. Firma specializată are de plantat în această primăvară circa 400 ha în judeţe viticole precum: Tulcea, Vrancea, Vaslui, Mehedinţi, Arad, Sibiu. „Ne-am propus să lucrăm cu patru maşini performante de plantat (avem pregătită şi a cincea) şi cu formaţii de lucru compuse din 40 de muncitori. Am organizat lucrul în trei sau două schimburi prelungite, astfel încât în 26 de zile lucrătoare să încheiem lucrarea”, ne-a declarat specialistul. O noutate este utilizarea în câmp a unei maşini germane, de mare productivitate (peste 5 ha/zi), care poate planta în toate condiţiile de teren (în curbă şi în pantă), oferind o acurateţe ridicată lucrării.

 

STOPAŢI RĂSPÂNDIREA CANCERULUI BACTERIAN!
În podgoriile afectate de îngheţ, viticultorii preferă îngroparea butucilor toamna, chiar dacă lucrarea este ceva mai costisitoare, precedată de o tăiere de uşurare a butucului şi descurcarea corzilor. În primăvară, dezmuşuroirea trebuie să se facă mai târziu, pentru a preîntâmpina eventualele accidente climatice (îngheţul târziu de primăvară).
Imediat după tăieri, este de preferat un tratament cu zeamă bordeleză sau cu sulfat de cupru neutralizat, având rolul de a cicatriza eventualele răni din timpul lucrării. „În România s-a constatat o explozie de cancer bacterian, o boală devastatoare. E bine ca acolo unde sunt probleme, să identifice butucii bolnavi, să-i extirpe şi apoi să intre la tăiere. Sunt mari riscuri ca să infesteze plantaţia cu această cumplită boală”, a recomandat Alfred Ştefan.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

Vizualizat: 550 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!