Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dezastru în producţia de răsaduri

Publicat: 02 aprilie 2012 - 13:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

„Din văzduh, cumplita iarnă” siberiană a „cernut” producţia de răsaduri. Peste noapte, legumicultorii din comuna Matca şi-au găsit solariile prăbuşite sub greutatea stratului de zăpadă. Pe alocuri, omătul a depăşit statura unui om

Click pe poza pentru galerie!

Motto: „Iarna-i grea, omătu-i mare, semne bune anu’ n-are!”

Nicicând oamenii nu s-au mai confruntat cu o asemenea iarnă. Un pastel hibernal, cu natură moartă! Învelişul de folie a cedat, la fel şi structura de rezistenţă din lemn a solariilor - furci şi căpriori. Astfel, în mare proporţie producţia de răsaduri a fost compromisă.

Mulţi legumicultori ne-au declarat că au fost nevoiţi să arunce la gunoi toată producţia de răsaduri din prima urgenţă, îndeosebi culturile semănate la jumătatea lunii ianuarie. În Matca sunt cultivatori care au pierdut şi 10-15 mii de fire repicate.

Pagubele se ridică la sute de mii de euro. Cei mai afectaţi sunt fermierii care au accesat proiecte cu finanţare europeană şi în atare condiţii le va fi aproape imposibil să îşi mai îndeplinească cerinţele planurilor de afaceri.


Gerul a desăvârşit dezastrul

Florin Ciocan, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Producători de Legume şi alte Produse Agricole şi Zootehnice Matca, care reuneşte 600 membri, ne-a relatat despre jalea din comună: „Solariile mătcaşilor sunt dărâmate din cauza zăpezii, iar gerul a desăvârşit paguba: a îngheţat aproape toată producţia de ridichi, de varză, de salată, de castraveţi. Oamenii n-au făcut faţă cu focul, plantele firave şi necălite nu au rezistat temperaturilor cu mult sub 0 °C!”

S-a întârziat cu circa două săptămâni dezvoltarea plantelor de cultură; producţia va fi mică, problemele-s mari! „Nu ştim ce să mai facem, încotro s-o apucăm! Avem cheltuieli mari cu reparaţiile. Anul trecut a fost tare greu, anul acesta toate sunt scumpe, folia - în toamnă - am cumpărat-o cu 12,5 lei/kg, iar acum costă 15,5 lei/kg”, a adăugat Ciocan.

La un solar în suprafaţă de 10 ari, pregătit pentru plantare, reparaţiile costă circa 300 milioane lei vechi. Oamenii au fost nevoiţi să taie folia şi să elibereze zăpada de pe solar. Numai învelişul costă 30-40 milioane lei, iar rândul al doilea de folie - vreo 15 milioane.

Florin Ciocan ne spune că a cumpărat sămânţa de roşii, importată din „ţara laleleor”, Olanda, cu 30 milioane lei. Acum a pierdut 8.000 de fire. Solarul unui vecin a căzut cu totul sub greutatea zăpezii, i s-a dus toată varza.

 

Solarii neasigurate

Preşedintele tinerilor agricultori din Matca a dat frâu liber nemulţumirilor. „Noi, legumicultorii, lucrăm zi şi noapte în solar, dar ne ţinem de un fir de păr; o furtună, o inundaţie, o zăpadă ne pot da peste cap! Şi nimeni nu ne asigură solariile. Cu Măsura 141 ne mai îndulceam costurile, 1.500 euro pe an nu e mult, dar era ceva!”

 

„Vremea rea ne-a ţinut în loc!”

Nu cu mult timp înainte fusesem invitat de un cunoscut legumicultor din comuna gălăţeană Valea Mărului, să fac poze în solar. Din cauza vremii, nu am mai ajuns. Acum este dezastru. Silviu Costea ne-a declarat cu durere că zăpada căzută a atins peste 1,8 m înălţime. Solarul, în suprafaţă de 10 ari, unde trebuia să mute cuburile nutritive cu plantele din răsadniţă, a fost distrus aproape pe jumătate.

La o primă evaluare, cheltuielile se ridică la circa 60 milioane lei vechi. Silviu Costea a avut mare noroc cu solarul de răsadniţă, unde are 14.000 fire de roşii.

Trebuie cumpărată folie din nou şi reparat, ceea ce durează cam o săptămână, după cum ne spune legumicultorul. „Vremea rea ne ţine în loc, lemnele sunt pe sfârşite. Plantele trebuie rărite şi apoi mutate în alt solar pentru călire şi pregătire în vederea plantării... E de muncă”.

După eliberarea solarului de răsadniţă, urmează etapa a doua - semănatul castraveciorilor. „Suntem întârziaţi cam o săptămână, pe timpul acesta (început de februarie - n.a.) făceam afară vadurile pentru varză. Orice întârziere însemnă pierdere de producţie”, a mai spus Silviu Costea.


Cheltuieli mari în legumicultură

Anul legumicol va fi foarte prost, apreciază Silviu Costea. Cheltuielile sunt încă de pe acum foarte mari. Cam cu 50 la sută mai mult. Temperaturile scăzute dublează costurile pentru aprovizionarea cu rumeguş, pentru a fi menţinută o temperatură optimă de 18-20 °C. „Menţionaţi faptul că solariile acoperite cu folie şi având structură din lemn nu sunt asigurate de societăţile de profil. Noi, agricultorii, pierdem.

Luăm aceeaşi subvenţie ca şi cei din cultura neprotejată. La noi cheltuielile sunt mult mai mari decât pentru înfiinţarea unui hectar de cereale. Un hectar de solar costă 8-900 milioane lei vechi. Pentru înfiinţarea unui hectar de varză de câmp noi cheltuim cam 80-90 milioane de lei vechi, în timp ce pentru un hectar de cereale se cheltuie 10-12 milioane de lei”.

După cum aflăm de la cultivator, din cauza iernii, a blocării drumurilor, este criză de căpriori din brad. Ocolul Silvic Vrancea aducea lemnul la preţul de 3 lei/ml. Or, la un solar de 10 ari îţi trebuie 130 de căpriori la 10 m. Folia ungurească, care trebuie să ţină trei ani, a ajuns să coste 15 lei/kg şi un solar necesită 140 kg de folie.

De asemenea, furcile din salcâm „te ridică” la 20-25 milioane lei; rumeguşul s-a scumpit la 10 lei săculeţul, iar într-o sobă intră doi saci pentru a încălzi opt ore. De asemenea, lemnele de foc te ard la buzunar, de la 1,4 milioane lei vechi metrul ster, la 1,7 milioane. La ora la care am discutat, Silviu Costea mai avea doi metri steri, a consumat 16 cu gerurile şi trebuia să mai cumpere încă vreo 10 metri.


Castraveţii cu coada-n jos!

Costurile sunt foarte mari! Se vor reflecta ele în preţuri? După spusele legumicultorului, dacă se va întâmpla la fel ca şi anul trecut, atunci vor fi cam aceleaşi sau chiar mai mici. „La început, când ieşim noi pe piaţă, vin şi importurile şi ne dau în cap! La castraveţi, aveam 0,6 lei/kg, dar a trebuit să scădem până la 5 lei săculeţul de 40 kg.

La roşii, aceeaşi evoluţie, de la 3 lei/kg am ajuns la 1 leu! Cu importatorii nu putem face concurenţă! Ei au subvenţii semnificative pentru export şi pe unitatea de suprafaţă. Anul trecut au venit din Turcia, Franţa!”

 

„Natura ştie de ce!”

Producţia de castraveţi cornichon de la serele din Işalniţa, judeţul Dolj, ar fi trebuit să intre într-un nou ciclu, începând cu prima zi a lunii mărţişorului, când trebuia să apară răsadul. Se pare că este aproape imposibil pentru că...„Natura ştie de ce!” - sloganul societăţi! O suprafaţă de peste 60 ha, din totalul celor 75 ha, acoperită de sere a fost distrusă de intemperii.

Sub greutatea stratului de omăt, geamurile s-au spart, iar structura metalică de rezistenţă a cedat. Florin Purcea, patronul societăţii Oil Sud care deţine serele, şi-a arătat îngrijorarea că societatea de asigurare nu va plăti în regim de urgenţă, iar pregătirea noului ciclul de producţie legumicolă va fi deficitară.

 

În pragul deznădejdii

Mircea Croitoru, liderul grupului de producători din Matca, ne-a declarat că legumicultorii nu au vreme de linişte, ei se luptă cu zăpada pentru a salva răsadurile şi solariile care, sub greutatea zăpezii, au început să cedeze. Mulţi agricultori au ajuns în pragul deznădejdii; după ce anul trecut nu şi-au scos nici măcar cheltuielile, iată că, acum, au fost loviţi de “blestemul” zăpezii. Chiar Mircea Croitoru a fost unul dintre cei mai afectaţi de această calamitate.

“Pagubele sunt de ordinul miilor de euro. Pentru un producător care deţine o suprafaţă de 2.000 mp, investiţia se ridică enorm, la peste 10.000 euro. Numai cele două rânduri de folie costă circa 2.000 euro, la care se mai adaugă sămânţa culturilor - 600 euro, încălzirea cu lemne şi rumeguş - 1.000 euro, alte cheltuieli, cum ar fi substratul de semănat… Nu mai pun la socoteală munca!”

Retoric, Mircea Croitoru se întreabă: “Oare guvernanţii nu se întreabă cum putem, noi, concura cu colegii din UE care primesc ajutor la încălzire - nu mai zic de celelalte subvenţii, în comparaţie cu noi, care nu primim nimic!”

 

Ajutor guvernamental de minimis

Strigătul de disperare al agricultorilor răzbate şi într-un comunicat emis de grupul producătorilor din Matca: ”După ce, anul trecut, nu am reuşit să ne recuperăm nici măcar cheltuielile, din cauza pagubelor produse de E. coli, acum am ajuns într-o situaţie disperată.

Cum alţi producători europeni primesc subvenţii, dar şi sprijin pentru încălzirea solariilor, solicităm Guvernului să acorde, urgent, sectorului legume-fructe, un ajutor de minimis pentru depăşirea impasului”.


Bugetul fermei de semi-subzistenţă

Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, a sosit în mijlocul legumicultorilor din Matca care au suferit pagube din cauza căderilor abundente de zăpadă. Din primele estimări ale autorităţilor locale rezultă că aproximativ o treime din spaţiile protejate cultivate cu legume extratimpurii sunt afectate, iar 10-15 la sută sunt distruse în totalitate.

În funcţie de disponibilităţile bugetului naţional, se vor lua în calcul sprijinirea cultivatorilor afectaţi, inclusiv acordarea ajutorului de minimis.  Sunt bani de la stat ce se pot acorda pe perioade limitate de timp, în baza unor plafoane reglementate la nivel comunitar. În cazul unei ferme, ajutorul de minimis poate ajunge până la 7.500 de euro. Şi cum bugetul este mai sărac decât o fermă de semi-subzistenţă…

Ce se poate face pentru truditorii solariilor? Mai nimic! Chiar ministrul Fuia şi-a arătat… limitele: „În cazul în care nu sunt asigurări făcute, formele de ajutor, fie din bani naţionali, fie din bani europeni sunt limitate”. Dar, se ştie, societăţile de asigurare nu vor să se leage la cap în asigurarea solariilor învelite în folii de polietilenă şi având structurile de rezistenţă din lemn.

La ora când revista era sub tipar, comisiile autorităţilor locale evaluau pagubele. “În zece zile (de la primirea raportului final - n.red.) sperăm să putem prezenta legumicultorilor şi eventuale soluţii pentru ca, sub o formă sau alta, să-i putem ajuta”, declara ministrul în timpul vizitei de la Matca.


Consilier, în solarul ministrului

Stelian Fuia a adus în discuţie o altă formă de finanţare: „vom încerca să finanţăm, din alocarea Măsurii 141 aferentă sesiunii programate pentru luna iunie 2012, proiectele declarate eligibile în 2011, pe această măsură şi care au rămas fără finanţare. Deocamdată suntem în discuţii cu Comisia Europeană şi nu pot oferi o garanţie că se va şi întâmpla”.

Deocamdată, nu s-au copt condiţiile pentru vechile probleme: necesitatea asocierii cultivatorilor, crearea de centre pentru colectarea legumelor.

Şeful Agriculturii şi-a arătat disponibilitatea de a fi consiliat pe probleme de legumicultură de un reprezentant desemnat din rândul mătcaşilor.

 

În solarul rece, te trec fiorii

Dorinel Babric, legumicultor din comuna Belinţ, judeţul Timiş, are ceva probleme cu solarul. “Timpul nu s-a dezgheţat, am plantat ceapă verde şi usturoi, solarul este rece. Degeaba am pus gunoi de grajd, dar nu s-a ridicat temperatura. Ardeii sunt termofili, le trebuie cel puţin o temperatură de 27 °C”.

În continuare legumicultorul ne-a declarat că va cultiva ardei gras, pe o suprafaţă de aproximativ 30 ari, vreo 12 mii fire de răsad. Vegetaţia plantelor de cultură este întârziată cu circa două-trei săptămâni. Doru Babric are în jurul casei o suprafaţă de teren de 62 ari, din care 18 sunt în cultură protejată. Cultivă varză şi porumb de fiert!

 

„Ce e de la natură, e sfânt!”

„Îngrăşămintele foliare nu ajută cu nimic acum, trebuie căldură. Ni s-au mai recomandat pentru răsaduri soluţii antistres!? Dar nu am încredere în ele. Eu lucrez natural, ce e de la natură, e sfânt! Nu ne trebuie soluţii, substanţe de sinteză, folosesc cu bune rezultate gunoi de grajd în doză de 40-60 tone/ha, bine descompus”.

Şi pentru a fi mai convingător, Dorinel Babric ne-a destăinuit o reţetă specială descoperită de tatăl său, la rându-i legumicultor vestit, într-o carte mai veche de specialitate. Este vorba despre dejecţiile de pasăre. „Strâng într-un sac de rafie circa 20 kg de găinaţ de pasăre de curte pe care-l scufund într-un butoi de 200 litri plin cu apă.

Las la fermentat 7-9 zile, după care decantez. Partea lichidă o folosesc - în soluţie de 20 litri în amestesc cu 100 l de apă - la culturile mele. Astfel asigur o bună nutriţie şi necesarul de microelemente plantelor legumicole”.

 

La toamnă vor ieşi „cartofii” din... ciorap!

Despre mica lui afacere vorbeşte cu o uşoară îngrijorare. Spune că anul trecut a fost bun, a avut cartofi şi-i vindea cu 0,6 lei kilogramul la capătul tarlalei. Acum, cu toate cheltuielile: cu însilozarea, cu transportul, îi vinde la un preţ de 0,7-0,8 lei/kg. „Producţia de cartofi în acest an va fi cel mult la jumătatea celei de anul trecut, iar în toamnă preţul unui kilogram va ajunge la 1,6 lei/kg”, a apeciat legumicultorul.


Ce spun specialiştii?

La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, o suprafaţă de un hectar de seră a fost afectată în proporţie de 40 la sută de intemperiile iernii. Spaţiul neîncălzit tehnologic găzduia culturile de tomate şi ardei. De asemenea, culturile semincere - de spanac, salată, pătrunjel, varză, ceapă semănată în câmp, înfiinţate pe o suprafaţă de 10 ha, au fost în parte asfixiate de pelicula de îngheţ de la sol. Au fost zile când a plouat şi imediat a dat îngheţul.

Costel Vânătoru, şeful laboratorului de ameliorarea plantelor şi producerea de seminţe al Staţiunii, a făcut câteva recomandări, insistând asupra asigurării factorilor de vegetaţie deficitari. „În primul rând lumina - din cauza nebulozităţii, a insuficienţei luminii, unele răsaduri s-au alungit-etirat. Apoi trebuie să se regleze factorii de umiditate şi de temperatură.

Legumicultorii trebuie să ştie cerinţele fiecărei specii de plante. Acum, de mare importanţă sunt tratamentele cu îngrăşăminte foliare, în doze normale, pentru fortificarea plantelor. Materialul biologic nu s-a dezvoltat la timp, în condiţii optime de microclimat şi de calitate”.

De asemenea, Costel Vânătoru a atras atenţia asupra pericolului bolii căderii răsadurilor, care atacă tulpinile la răsadurile de tomate, ardei, varză şi conopidă.

Specialistul în legumicultură a apreciat că producţia timpurie va fi uşor diminuată din cauza întârzierii cu circa 30 de zile a ciclului de vegetaţie a plantelor.

Aşadar, nu sunt timpuri pentru a fi vegetarian. Salata... românească să coste mai mult decât... friptura?


Mâhnirea de pe Măsura 141

Marea mâhnire a lui Florin Ciocan este legată de proiectele depuse pentru sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă. “Ne-am trezit că pe Măsura 141, mii de dosare depuse de agricultori sunt eligibile, dar n-au finanţare! Sunt fonduri, sute de milioane de euro, dar nu au fost alocate către dosarele eligibile.

Comitetul de monitorizare trebuia să facă o derogare la UE să finanţeze dosarele eligibile, nu s-a vrut, nu s-a interesat nimeni! Numai din asociaţia mea am peste 100 de beneficiari. Se întâmplă numai la noi, la români! Şi mai spun că nu se accesează fonduri, bani sunt, oamenii şi-au pierdut curajul!”

 

INFO
ADRESĂ

Strigătul disperării

Liderul producătorilor din Matca a trimis la MADR adresa cu nr. 17/17.02.2012 prin care arăta că în bazinul legumicol Matca, peste 280 ha de solarii sunt distruse, la fel şi însemnate suprafeţe în care se produc răsaduri de salată, ceapă şi spanac, culturi din prima urgenţă.

Cităm câteva pasaje: “Considerăm că se impune găsirea unor soluţii de sprijin, inclusiv reluarea unui program susţinut în conf. cu Regulamentul CE 1535, prin aplicarea art. 87 şi 88 din Tratatul CE al ajutoarelor de minimis în sectorul producţiei legume şi fructe.

În conformitate cu HG 1195/2008, sectorului legume - fructe i-a fost acordată suma de 103.505.280 lei, sumă ce trebuia să ajungă la producătorii agricoli din sector, ceea ce nu s-a întâmplat. (…) Menţionăm că producătorii agricoli trec prin momente grele. Anul trecut au suferit din cauza fenomenului E-coli, unde nici un fermier din Matca nu a primit despăgubiri, deşi regulamentul prevedea.

Investiţiile nu s-au acoperit, iar acum suntem calamitaţi; accesul aproape imposibil la creditare, lipsa totală de resurse, toate acestea ne fac să prognozăm o scădere dramatică a producţiei de legume în anul 2012. Plătim taxe şi impozite pe aceste solarii abuziv şi neconstituţional, iar acum credem că a sosit timpul să sprijiniţi aceşti fermieri”.

Vizualizat: 1430 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
astfel de ierni vor mai fi,
|
04. 07, 2012. Saturday 10:38

topirea  gheturilor de la  Polul Nord a modificat temperatura  si  circulatia  curentilor in Oceanul Atlantic, asa ca trebuie sa ne  adaptam, iar ca sa  continui comentariul anterior: semisfera  in engleza  se spune DOME, cautati cuvantul "dome" pe  youtube  si invatati mai multe..."A Faster Way To Make A Dome" , DOME GREENHOUSE (sau Dome Calculator pe google cand sfera se face  din segmente de scandura), cand dom-ul este facut  din  fire si cu un pilon central atunci lungimea unui  fir  este egala cu : adancimea la care se ingroapa in pamant inmultita  cu 2, plus inaltimea  pilonului central, plus  diametrul bazei. De fapt, luati orice  cos de nuiele  circular, intoarceti-l cu  fundu-n sus  si imaginati-va  ca 80%  din  firele tesaturii lui orizontale LIPSESC  si deci, lasa lumina  sa intre...tot intelepciunea batranilor  ne ajuta la greu...Bafta  agricultorilor romani, paza buna trece primejdia rea !

1.
anti furtuni si cele mai solide constructii
|
04. 06, 2012. Friday 03:22
sunt cele in forma de semisfera, sunt foarte usor de construit se pune un stalp ca pilon central unde se vor intalni fire de lungimi egale din sarma tare mata, la fiecare capat firul se ingroapa in sol circa 2-3 metri, apoi intre aceste raze se leaga pe orizontala alte sarme dupa acelasi principiu al cosului de nuiele , se acopera si...gata...o semisfera distribuie in mod egal toate fortele care o ataca din exterior, fie vant, fie ploaie fie zapada si in afara de pilonul central nu are nevoie de alti stalpi la interior fiindca se autosustine. Ieftin si inteligent !
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?