Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De la acvaponie, la sucul de topinambur

Publicat: 02 aprilie 2017 - 11:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

2016 a fost unul dintre cei mai fructuoşi ani pentru Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole "Horting” din Bucureşti, aflat în subordinea ASAS.

 

Nucleul de cercetători ai Institutului Horting derulează unsprezece proiecte de cercetare interne şi internaţionale. Opt proiecte sunt încadrate în planul ADER, gestionat de Ministerul Agriculturii, la trei dintre acestea Horting fiind coordonator. De asemenea, Institutul coordonează un proiect finanţat de guvernul elveţian şi este partener la un proiect COST finanţat de UE, precum şi la un proiect PN II gestionat de ANCS. Temele de cercetare sunt diversificate, de la optimizarea altoirii speciilor de legume; adaptarea unor tehnologii inovative privind depozitarea produselor horticole proaspete şi prelucrate, optimizarea tehnologilor de congelare sau elaborarea tehnologiilor de cultivare a cartofului dulce, şi până la implementarea tehnologiei acvaponice.



Suc natural din fructe şi legume
„Recent am avut şedinţa CA în care am prezentat un bilanţ pozitiv, înregistrându-ne cu un excedent financiar de peste 100 mii euro. Între alte realizări, putem evidenţia punerea în funcţiune în staţia-pilot a unei capacităţi pentru producerea sucului natural din fructe şi legume, investiţie nouă ce a intrat în probele tehnologice în toamna anului 2016”, ne-a declarat Marian Bogoescu (foto), membru titular al ASAS şi directorul Institutului Horting.
Proiectul a primit finanţare din partea MADR în valoare de 60 mii euro, iar partea de cofinanţare, suportată din veniturile proprii ale Institutului, s-a ridicat la 40 mii euro. Capacitatea de lucru a liniei este de 500 kg materie primă procesată pe oră. „Am efectuat probele tehnologice introducând la presat un mixt de mere format din soiurile Frumos de Voineşti şi Florina, apoi Idared, Ionatan şi alte câteva soiuri din producţia românească. Prima şarjă de peste o tonă de suc natural a fost realizată pentru testare. Avem de gând de anul acesta să începem producţia pentru suc de vişine şi din luna martie vom face testări pentru obţinerea de suc de topinambur, din cultura unui fermier de lângă Bucureşti. De asemenea, ne-am propus să realizăm şi alte sucuri naturale din fructe şi legume precum şi amestecuri ale acestora, întrucât dispunem de documentaţia şi de experienţa necesară în acest sens”, ne-a declarat Marian Vintilă, directorul ştiinţific al institutului.

Tehnologia acvaponică şi sera geodezică
Proiectul “Implementarea tehnologiei acvaponice în România pentru creşterea veniturilor şi îmbunătăţirea stării de sănătate în zonele defavorizate”, cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei, cu durata de trei ani, urmăreşte implementarea tehnologiei acvaponice în ferme horticole sau piscicole.
Au realizat câteva sisteme acvaponice de capacitate mică şi medie. Una dintre realizări este sera geodezică (semisferică), uşoară din punct de vedere constructiv, solidă şi ieftină. Construcţia acoperă spaţii mari fără nici o susţinere interioară şi înregistrează pierderi de căldură deosebit de mici. În acest spaţiu, învelit cu strat dublu de folie profesională, se vor cultiva legume pentru hrănirea speciilor de peşte crescute în sistem protejat.

Pe vechile sere, spaţii ultramoderne
„Intenţionăm ca într-o perspectivă foarte apropiată să demolăm treptat fostele sere din incinta Institutului - eu le spun cultură între fiare!, fiind construite în anul 1967 - şi pe locul acestora să ridicăm noi module de spaţii protejate ultramoderne. Anul acesta avem în vedere o suprafaţă de vreo 2000 mp. Pentru această nouă investiţie avem pregătite sumele de finanţare din resursele proprii”, a susţinut Marian Bogoescu.


OFERTA DE RASADURI ALTOITE
Anul trecut, la Institutul Horting s-au realizat şi comercializat către cultivatorii privaţi peste 160 mii fire de răsaduri altoite, majoritate fiind de pepeni (circa 80%), urmate de tomate, ardei şi vinete, în funcţie de solicitarea pieţei. Valoarea acestor răsaduri produse în staţia-pilot a fost de peste 248 mii lei.
Pentru ciclul de producţie legumicolă din 2017, Institutul are pregătite răsaduri altoite la preţuri accesibile: pepeni verzi, pepeni galbeni, castraveţi - 2,60 lei firul; tomate - 2,90 lei; vinete, ardei gras - 3 lei/fir şi răsaduri nealtoite: pepeni - 65 de bani/fir, castraveţi, tomate, ardei, vinete - 50 bani firul, iar salată, varză, conopidă, gulioare - la 35 de bani firul.


LIVADA DE... ROŞII
Roşia (pătlăgica roşie sau tomata), numită ştiinţific Solanum lycopersicum, este o plantă din familia Solanaceae, apropiată pe linie genetică de ardei, cartof, vânătă şi physalis alkekengi, cu arealul nativ în sudul Americii de Nord, extins din central Mexicului şi până-n Peru. Ea atinge frecvent între 1 şi 3 m înălţime.
În urmă cu câţiva ani, o varitetate de roşie a uimit întreaga lume, şi anume roşia-copac, înscrisă şi în prestigioasa Guinness World Record, care a dat din trunchiul plantei puternic ramificat o recoltă de fix 32.000 de fructe ajunse la maturitatea de culegere. Tulpina legumei s-a înălţat la aproape 4 m de la sol, iar întreg coronamentul măsurat “a umbrit” o arie de aproape 50 mp.

Tomata-pom are producţii inferioare comparativ cu pătlăgeaua clasică
Cum acest insolit soi de tomată a fost adus şi în ţara noastră, am căutat să aflăm amănunte despre el de la unul dintre cei mai cunoscuţi amelioratori români, deţinătorul a câtorva brevete de invenţii de soiuri şi hibrizi de roşii. “Este o varietate de tomate perene. Am avut şi eu astfel de varietăţi în colecţie şi chiar e posibil să mai am seminţe germinabile, însă datorită faptului că nu am avut posibilitatea să avem sere încălzite, am renunţat la a le cultiva”, ne-a declarat Costel Vînătoru, şeful Laboratorului genetic şi ameliorare din cadrul Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Omul de ştiinţă buzoian a continuat precizând că “Cercetările efectuate până în prezent arată că producţia este inferioară la unitatea de suprafaţă faţă de cultura intensivă a tomatelor în spaţii protejate şi, totodată, fructele au o marjă mare de variabilitate în ceea ce priveşte mărimea, cu menţiunea că numărul de seminţe în fruct este foarte mare. Varietăţile ameliorate moderne sunt net superioare la gust şi aromă faţă de aceasta. Tomata-pom ar prezenta interes pentru grădinile botanice şi ca hobby pentru cultivatori”.
Planta de tomate gigant se cultivă în spaţii protejate, încălzite pe timpul iernii, iubeşte căldura, în perioada rece temperatura nu trebuie să scadă sub 15oC, iar vara poate fructifica şi în câmp deschis. Trebuie o bună aprovizionare cu apă pentru a menţine o umiditate corespunzătoare solului. De regulă, se cultivă în ghivece voluminoase, cu diametre între 800 şi 1.200 mm.
Aşadar, să nu ne mire faptul că, în curând, grădinile botanice vor avea drept punct de atracţie a vizitatorilor o… livadă de tomate!

Sursa foto: zannaland.com

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

Vizualizat: 664 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!