Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

De ce nu vor mătcaşii să se asocieze?

Publicat: 18 martie 2022 - 18:19
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cel mai mare bazin legumicol din ţară, unde spaţiile protejate acoperă 1.500 de hectare, este un adevărat 'El Dorado' pentru samsarii pieţelor, în timp ce cultivatorii cu greu îşi menţin afacerile pe profit.

solarii matca_b

Suprafaţa totală acoperită cu solarii în comuna Matca este în jur de 1.500 de hectare. Aici se cultivă în special castraveţi de tip cornişon, tomate, vinete, ardei gras, varză, conopidă şi, în cantităţi mai mici, ceapă, salată şi gogoşari. Fiecare lucrează pe cont propriu.

 

De ce nu vor să se asocieze?


Noţiunea de asociere nu prezintă prea mare interes printre cultivatorii din Matca. Există totuşi un grup de producători şi alte două organizaţii asociative, însă acestea nu sunt active. Primarul localităţii, Gheorghe Marin, ştie care sunt problemele cu care se confruntă mătcaşii dar se pare că a identificat şi câteva soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale concetăţenilor săi.

sere legumicole matca_b 

Costuri mari, beneficii puţine


 „Oamenii fug de asociere din cauza costurilor şi a faptului că nu văd prea mari beneficii. În plus, când eşti asociat nu mai poţi face ce vrei. Te supui regulilor şi deciziilor majorităţii. Atunci există riscul ca cineva să decidă fiecare ce cultivă şi asta nu convine nimănui. Pe de altă parte, ca să ducem produsele noastre către lanţurile de retail am primi un preţ mai mic decât am vinde pe piaţa liberă. Şi atunci, ce interes aş avea eu să mă asociez? Şi din această cauză nici nu se regăsesc produsele noastre în supermarketuri. Doar într-o măsură foarte mică şi de obicei prin implicarea intermediarilor. Vin din toată ţară şi cumpără de la noi marfă după care o vinde fiecare unde poate”, argumentează edilul, el însuşi fost producător de legume şi proprietar al unui depozit de 1.250 de metri pătraţi, despre care spune că ar fi de nivelul celor „de afară”.

 

Piaţa e mai avantajoasă!


Până să devină primar, în septembrie 2020, Gheorghe Marin lucra 2 hectare şi reuşea să-şi vândă marfa în supermarketuri, însă a renunţat tocmai din cauza marjei de profit foarte scăzută. „Preţul care mi se oferea era sub ceea ce puteam câştiga dacă aş fi dat produsele direct în piaţă. Am pierdut într-un an foarte mulţi bani şi nu am vrut să mai continui să lucrez cu ei. Piaţa liberă e mult mai avantajoasă pentru noi, producătorii din Matca, decât să ne luptăm să ajungem în marile lanţuri de magazine”, consideră acesta.

 Gheorghe_Marin_b

Aici avem productivitate, calitate şi gust. Noi nu cultivăm pe suport de vată minerală, aşa cum o fac alţii. Noi lucrăm cu pământ. Nu ne este uşor. Mai ales din cauza bolilor şi a dăunătorilor care au proliferat în ultimii ani. Dar oamenii muncesc cu drag, sunt harnici, fac totul cu chibzuinţă.

GHEORGHE MARIN

Primar Matca, jud. Galaţi

 

Tone de legume la gunoi!


Producţia la hectar obţinută în solariile din bazinul legumicol Matca este undeva între 150 şi 250 de tone, în funcţie de cultură. Cea mai mare recoltă se înregistrează la castraveţi. Dar nu neapărat este şi cea mai profitabilă cultură. De pildă, în toamna trecută s-a câştigat destul de bine de pe urma castraveţilor, însă recolta de primăvară şi chiar din vară a fost dezastruoasă.

„S-a aruncat foarte multă marfă. De asemenea, vânzările de tomate în toamnă au avut foarte mult de suferit din cauza cererii scăzute de pe piaţă. A fost pentru prima dată când oamenii şi-au aruncat efectiv roşiile pentru că nu le-au putut comercializa. La fel s-a întâmplat şi în primăvară cu producţia de cornişon. Pe lângă asta, preţurile în general au fost mici anul trecut. Aici probabil contează foarte mult şi disponibilitatea mărfii. Dacă este un an cu producţii mari la un anumit produs, atunci automat şi preţul de vânzare va fi mai mic”, a explicat primarul din Matca.

 legume depozit matca_b

Instinct vs. spirit de turmă


Din punctul său de vedere, producătorilor de aici le lipseşte planificarea. Fiecare cultivă ce vrea şi după cum crede el iar asta de obicei crează distorsiuni în piaţă. „Dacă ar exista un organism local de control probabil şi profiturile ar fi mai mari. Primăria nu are nici un control asupra pieţei. Nici în ceea ce priveşte planul de înfiinţare a culturilor şi nici pe filiera comercială. Oamenii oricum se feresc să spună ce vor să cultive sezonul următor. Se bazează mai mult pe instinct, dar există şi spiritul de turmă. De asemenea, mai este un fenomen - dacă ceva a mers prost anul acesta, producătorii sunt tentaţi să evite să mai cultive acel produs şi ne putem trezi că marea majoritate renunţă şi apoi, pe cale de consecinţă, preţurile vor fi mai bune sezonul următor pentru că nu va exista o oferă diversificată. Spre exemplu, anul trecut s-a vândut foarte bine varza, care de obicei nu era foarte căutată”, a constatat Gheorghe Marin.

 

Piaţă controlată de intermediari


Creşterea preţurilor la inputuri a afectat inevitabil afacerile legumicultorilor din Matca. Unii dintre ei sunt chiar pe punctul de a renunţa.

„Cu greu mai putem face faţă. E nevoie de intervenţia autorităţilor statului, să ne susţină într-un fel sau altul. Ar fi nevoie de un depozit zonal, de unde să plece apoi marfa în mod organizat către marile lanţuri de magazine. În felul acesta şi noi poate am putea negocia direct cu supermarketurile. Pentru că astăzi 95% dintre cei care ne cumpără marfa sunt intermediari! Aşa se întâmplă în Spania şi Italia, unde sunt depozite uriaşe în care vin toţi producătorii din zonă, îşi ambalează frumos marfa şi apoi o vând", spune primarul din Matca.

depozit legume matca_b

Comuna Matca din judeţul Galaţi numără astăzi 12.600 de locuitori şi peste 90% dintre aceştia se ocupă cu legumicultura.

CORNIŞONUL, MARFĂ DE EXPORT!

În plin sezon, Matca e un adevărat furnicar. Camioanele vin din toată ţara, chiar şi din străinătate. Pe pieţele externe cornişonul este cel mai căutat. „Circa 95 la sută din producţia de castraveciori ajunge în Polonia, Ungaria şi Lituania. Iar după câte am auzit, fără să am totuşi o certitudine, cei care cumpără din Polonia aprovizionează apoi tot vestul Europei”, afirmă primarul din Matca.

 

un articol de

LIVIU GORDEA

Vizualizat: 2993 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Când este perioada optimă pentru recoltarea merelor? Cum le depozităm și unde? Ioan Jula, pomicultor din jud. Sibiu, ne dă câteva sfaturi legate de păstrarea merelor peste iarnă pentru cei care au o livadă mică în curte.

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?