Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De ce abandonează fermierii români CARTOFUL?

Publicat: 03 iulie 2018 - 21:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Datele statistice ale SCDC Târgu Secuiesc relevă faptul că suprafaţa cultivată cu cartof în România scade de la an la an. Astfel, dacă în 2014, la nivel naţional, aveam aproximativ 203.000 de hectare, în 2017 mai puteam număra doar circa 140.000 de hectare semănate cu cartof.

Pentru a vedea care sunt cauzele acestei situaţii, dar şi cum evoluează rentabilitatea producătorilor de cartof, am colectat opiniile unor cultivatori tradiţionali ai acestei specii agricole, din zone diferite ale ţării.

Cartofi_b

COVASNA
Semnale de alarmă trase de specialişti
Deşi zona Covasnei este recunoscută drept una tradiţională pentru cartof, în ultima perioadă suprafaţa destinată acestei culturi a suferit reduceri considerabile. “În zonă, suprafaţa destinată acestei culturi este în continuă scădere, din cauza concurenţei din piaţă, dar şi a schimbărilor climatice; cartofii din grupele de precocitate semitârzii şi târzii, cei destinaţi consumului alimentar în stare proaspătă peste iarnă se cultivă din ce în ce mai puţin din cauza lipsei de apă, care determină uscarea prematură a plantelor, precum şi producţii mici, nerentabile, cu tuberculi neconformi”, susţine Luiza Mike, directorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof (SCDC) Târgu Secuiesc.
Spre deosebire de alţi producători, totuşi, unitatea de cercetare a reuşit să păstreze anual aceeaşi suprafaţă, de 60 de hectare, pentru cultura cartofului. “Suprafaţa destinată culturii cartofului în staţiune este constantă, dar ar trebui să se producă numai cartof pentru sămânţă. Din păcate, riscurile sunt foarte mari din cauza depistării în zonă a unor organisme de carantină fitosanitară şi a lipsei unui depozit pentru păstrarea cartofului. În prezent, capacitatea noastră pentru păstrare şi prelucrare este de numai 500 de tone anual”, declară Luiza Mike.
Dificultăţile menţionate anterior i-au determinat pe fermieri să se reprofileze pe alte culturi. Astfel, producătorii au înlocuit cartoful cu porumbul, soia ori cu mazărea. “Cartoful este treptat înlocuit în zona noastră - Braşov, Covasna, Harghita - cu porumb, rapiţă, soia, mazăre, culturi care se pot valorifica imediat şi se păstrează mai uşor”, arată directorul SCDC Târgu Secuiesc.
În 2017, Staţiunea a înregistrat o producţie medie de 40 de tone pe hectar la soiurile timpurii şi de vară.

Cartofi_b

Rentabilitate: de la 0,60 lei/kg în sus
La ce preţ ar trebui să fie vândut kilogramul de cartof, din fermă, pentru ca activitatea să fie una rentabilă? “În nici un caz cu 0,35 lei, cum s-a practicat în toamna lui 2017. Preţul mediu de cost într-o exploataţie agricolă care produce numai cartof pentru consum şi industrie este în jur de 0,58-0,60 lei kilogramul”, explică Luiza Mike.
Rentabilitatea culturii de cartof este dată de câţiva factori cum sunt “în primul rând, materialul pentru plantat, calitatea biologică şi fiziologică a acestuia, tipul de sol, precum şi grija faţă de cultură în timpul vegetaţiei. Lângă cultura de cartof trebuie să fii prezent în fiecare zi, de la răsărire şi până la recoltat”, detaliază interlocutorul nostru. Apoi, Luiza Mike continuă: “În al doilea rând, piaţa şi modul de prezentare a produsului. Consumatorii au devenit mai pretenţioşi şi se orientează spre produse curate, gustoase şi chiar semiprelucrate ca urmare a lipsei de timp pentru pregătirea hranei”.

SATU MARE
Succesul ca rezultat al testării performanţei
Lucian Cociş, fermier din comuna Pişcolt, judeţul Satu Mare, se ocupă de cultivarea cartofului de mai bine de 20 de ani. “În general, dacă privesc în spate, nu pot spune că a mers rău. Dar anul acesta m-am gândit, la un moment dat, pentru prima dată, să mai reduc din suprafaţa de 2 hectare şi 30 ari, cât lucrez în prezent. Dar totuşi n-am făcut-o. Aş reduce suprafaţa în principal din cauza lipsei tot mai mari de forţă de muncă. Nu mai găseşti deloc oameni pentru muncile câmpului”, susţine Lucian Cociş.
Spre deosebire de alţi producători, interlocutorul nostru spune că, cel puţin pentru el, activitatea cultivării cartofului este una rentabilă. “Eu sunt destul de mulţumit de rentabilitate. Chiar dacă preţul nu este foarte bun, în schimb ne-am perfecţionat noi şi am mărit producţia la hectar. Aşa am reuşit să creştem de la 15-20 tone/hectar, cât am avut în urmă cu câţiva ani, până la 40-50 t/ha, în medie, în prezent”, explică Lucian Cociş.
Unul dintre secretele sătmăreanului stă în faptul că a reuşit mereu să găsească acele soiuri care să-i permită creşterea producţiei. Cum a făcut acest lucru? “Eu testez concomitent mai multe soiuri până când obţin rezultatul dorit. Caut tot timpul ce apare nou pe piaţă, apoi iau o cantitate mai mică de sămânţă şi fac teste să văd cum se comportă pe terenul meu. Acum, de exemplu, la soiurile Riviera extratimpuriu, Carrera alb şi Redlebric roşu am rezultate foarte bune”, detaliază Lucian Cociş.

Calitate şi seriozitate
Pentru acesta, rentabilitatea înseamnă să aibă un preţ de fermă cuprins între 80 de bani şi 1 leu kilogramul de cartofi. “Sub 80 de bani nu mai merită. Gândiţi-vă că mă costă sămânţa, tratamentele, lucrările... şi nu mai ies bine. Per total, ajung la un cost de circa 100 de milioane de lei vechi pe hectar. Cu precizarea că asta include sămânţă bună, nu adunată de pe oriunde...”, mărturiseşte Lucian Cociş.
Ce posibilităţi de valorificare a cartofului are la dispoziţie un fermier mic cum este cultivatorul sătmărean? “În urmă cu 5-6 ani aveam şi eu masă în piaţă, dar n-a mai mers, pentru că pierdeam toată ziua acolo şi nu mă mai puteam ocupa de alte treburi. După aceea, am început să colaborez cu un aprozar şi acum este mai bine. Dacă pot scoate calitate şi seriozitate, vă spun că merge”, declară Lucian Cociş.
Cum simte un producător român efectul importurilor de cartofi din alte ţări europene? “Cartofii din Polonia ne afectează pe toţi fermierii români, dar ce putem face? Suntem obligaţi să ne adaptăm fiecare cum ştim şi cum putem. Trebuie să oferim calitate şi seriozitate, vremurile când mergea şi aşa s-au dus, acum exigenţa este mult mai mare”, arată Lucian Cociş.

SUCEAVA
De la 40, la 15 hectare
Adrian Berejovschi, din Rădăuţi, Suceava, a scăzut, în timp, suprafaţa cultivată cu cartof de la 40 de hectare în urmă cu mai mulţi ani, la 15 hectare în prezent. “Cândva puneam 40 de hectare de cartof, dar anul aceasta mai cultiv 14-15 hectare. La mine, scăderea suprafeţei este cauzată de forţa de muncă extrem de greu de găsit la noi în zonă”, îşi începe Adrian Berejovschi relatarea. În ciuda anumitor dificultăţi, fermierul rădăuţean spune că a avut mereu recolte bune de cartof. “În 2017 am obţinut producţii cuprinse între 45 şi 50 de tone pe hectar. În 2016, am avut aproximativ la fel. Pot să spun că sunt mulţumit din acest punct de vedere”, susţine cultivatorul.
În privinţa valorificării produselor, interlocutorul nostru are un mod de lucru puţin mai aparte. În sensul că el importă sămânţă de cartof din străinătate, o testează pe condiţiile solulului din Suceava, ca după aceea să o vândă către persoane fizice. “Eu import sămânţă, pe care apoi o multiplic pentru vânzare ulterioară. Clienţii mei sunt ţărănimea, să zic aşa. Eu nu lucrez cu firme ori cu magazine. Oamenii află de mine din unul în altul. Dar sunt mulţumit că treaba merge la nivelul meu”, mărturiseşte Adrian Berejovschi. Actualmente, fermierul rădăuţean cultivă soiurile Carrera timpuriu şi Jelly, importate din Germania, respectiv din Olanda.

 

“CARTOFUL” ARE ŞANSE DE REDRESARE
Directorul SCDC Târgu Secuiesc, Luiza Mike, propune următoarele măsuri de redresare a culturii cartofului în România, după cum urmează:
- Încurajarea fermierilor pentru producerea cartofului de sămânţă prin eficientizarea metodelor de control şi testare de către unităţile fitosanitare şi inspectoratele de sămânţă.
- Implementarea măsurilor fitosanitare de prevenţie şi control necesită un număr mai mare de specialişti în acest domeniu. Salarizarea acestora trebuie să fie corespunzătoare cu munca depusă. În prezent, există mari diferenţe între inspectorii aprobatori şi cei fitosanitari.
Numărul mic al personalului specializat şi al laboratoarelor pentru controlul tuberculilor creează probleme în emiterea rezultatelor în timp util.
- Crearea unor centre specializate pentru producerea materialului iniţial din soiuri de cartof solicitate de piaţa de consum - în stare proaspătă şi prelucrată.
- Laboratoarele de genetică şi ameliorare din unităţile de cercetare nu dispun de spaţii pentru producerea industrială a minituberculilor, de aceea trebuie gândite şi luate măsuri urgent, pentru redresarea sistemului naţional de producere a cartofului pentru sămânţă.
- Acordarea subvenţiilor la cartoful pentru sămânţă este binevenită şi cu rezultate vizibile, dar trebuie făcut mai mult pentru producerea materialului iniţial în unităţile specializate.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 35 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!