Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dăunători de carantină ai cartofului

Publicat: 14 iunie 2010 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Faţă de alte plante de cultură, la care manifestarea dăunătorilor este evidentă, la cartof simptomatologia este destul de greoaie, cu exepţia gândacului de Colorado. Tocmai de aceea, dăunătorii cei mai periculoşi, declaraţi "de carantină", sunt mai puţin evidenţi, dar produc cele mai mari pagube. Combaterea lor este extrem de costisitoare şi nu poate să fie totală.

Click pe poza pentru galerie!

De aceea, măsurile de carantină care trebuie aplicate pe o perioada lungă de timp (5-10 ani), produc şi pagube indirecte fermierilor, prin reducerea suprafeţelor cultivabile, din cauza interdicţiei de a cultiva cartof în perioada de monitorizare specificată mai sus.

Nu întâmplător, producţia medie de cartof în România este foarte scăzută în gospodăriile populaţiei, faţă de exploataţiile moderne, acolo unde dăunătorii şi bolile sunt atent monitorizate de specialişti.
Vă prezint în continuare doi din cei mai periculoşi dăunători ai cartofului.

 

Nematozii cu chişti  

Nematozii cu chişti din genul Globodera sunt foarte periculoşi, atât pentru cartof cât şi pentru celelalte specii din familia Solanaceae. Globodera rostochiensis este cea mai răspândită formă, dar şi Globodera pallida este atent monitorizată.

Globodera rostochiensis este răspândit pe toate continentele, iar în România a fost depistat în anul 1984. Pericolul reprezentat de aceşti nematozi constă în pierderile mari de producţie şi rezistenţa chiştilor în sol timp îndelungat, uneori până la 15-20 de ani.

Pe terenurile infestate, plantele sub slab dezvoltate, decolorate, tufa puternic ramificată şi de înălţime mică. Atacul se manifestă în vetre, iar chiştii se pot observa pe rădăcinile atacate începând de la sfârşitul lunii iunie (vezi foto). Marimea acestora este de cca 0,1 mm şi numai atunci când aglomeraţia pe rădăcini şi pe stoloni este foarte mare, se pot observa cu ochiul liber. La asemenea atac, plantele se ofilesc şi mor.

Răspândirea acestora este deosebit de facilă, atât prin sol, apă, mijloace de transport, utilaje, animale, dar mai ales prin sămânţă. Există substanţe nematocide, care se folosesc preventiv în loturile semincere, dar efectul nu este total. De aceea, măsurile culturale sunt cele mai eficiente, şi cea mai importantă dintre aceste măsuri este folosirea la plantare a tuberculilor de sămânţă proveniţi din ferme specializate, autentificaţi prin certificate de calitate şi paşaport fitosanitar.

 

Nematodul tulpinilor şi tuberculilor de cartof

Ditylenchus destructor este prezent în majoritatea ţărilor europene, în America de Nord şi în nordul Africii. Pierderile în câmp pot ajunge până la 40%, însă pe termen lung pagubele sunt mult mai grave. Adulţii au corpul viermiform, alb-transparent, de 0,8-1,4 mm lungime.

Dezvoltarea şi reproducerea nematozilor au loc la temperaturi cuprinse între 5 şi 34 grade C. Durata dezvoltării unei generaţii este de 20-68 de zile, în funcţie de temperatură. Rezistă la temperaturi extreme, datorită capacităţii lor de a trece în stare de anabioză, până când condiţiile climaterice devin favorabile dezvoltării.

Tuberculii atacaţi prezintă zone uşor scufundate, cu crăpături şi zbârcituri tipice ale cojii, care se desprind din ţesuturi. Primele semne ale atacului se observă prin îndepărtarea epidermei, în pulpa cartofului găsindu-se pete mici, de culoare alburie. Daunele produse constă într-o reducere apreciabilă a calităţii tuberculilor şi mari pierderi din producţia recoltată în perioada depozitării. Pe o scară de la 1 la 5, potenţialul de dăunare a nematodului D. destructor se situează la valoarea maximă.

Combaterea chimică este foarte costisitoare şi implică o serie de riscuri. În primul rând, nematocidele sunt foarte toxice şi pot afecta calitatea mediului înconjurător şi sănătatea omului. Combaterea eficientă este o acţiune foarte dificilă, a cărei reuşită depinde de adoptarea unui management integrat. În primul rând, trebuie luate măsuri agrofitotehnice: rotaţie, interzicerea culturii cartofului timp de minim cinci ani şi monitorizarea evoluţiei dăunătorului până la dispariţie.

În România, nematozii descrişi anterior produc an de an daune, pe suprafeţe apreciabile. Problema gravă este că încă nu s-au luat măsuri restrictive la toţi cultivatorii de cartofi, privind tehnologia de cultivare şi, în primul rând, folosirea exclusivă a seminţei certificate de cartof. Astfel, răspândirea şi dezvoltarea acestor dăunători este foarte uşoară şi rapidă.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 3(58)/2008

Vizualizat: 1293 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2019
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!