Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dacă ştii s-o asculţi, VIA îţi spune CE-I TREBUIE!

Publicat: 12 aprilie 2019 - 09:03
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După cum putem observa cu toţii, temperaturile ajung să oscileze chiar cu diferenţe de 10 grade Celsius de la o zi la alta, cazuri care determină reacţii neobişnuite din partea plantelor şi a mediului. Prin urmare, viticultorii trebuie să fie mereu pregătiţi să-şi adapteze planul de lucrări în funcţie de situaţia existentă în plantaţie.

Despre influenţa schimbărilor climatice asupra lucrărilor de sezon în podgorii am discutat cu fermieri din diferite zone viticole, pentru a afla cum adaptează din mers tehnologiile de îngrijire a viţei-de-vie.

Vie_b

PRAHOVA
Făinarea trebuie urmărită pe tot parcursul vegetaţiei
Via societăţii Clamor Felix SRL, din Urlaţi, nu a avut de suferit în urma temperaturilor negative ale iernii. “Chiar ieri (6 martie - n.r.) am fost la pas prin plantaţie, ocazie cu care am putut constata că via este în regulă. Iarna aceasta n-a afectat-o deloc, cel puţin până acum”, spune Mihai Răţulea, inginer tehnolog şi responsabil cu lucrările în plantaţia prahoveană. “Cea mai scăzută temperatură a ajuns la -10 grade Celsius. Pot spune că au fost câteva zile mai friguroase, dar fără urmări pentru noi. Totuşi, iarna a fost una blândă...“, continuă Mihai Răţulea. Conform specialiştilor, pericolul nu a trecut de tot pentru viticultori. “Încă mai este posibil să ne confruntăm cu un val de frig, cum s-a întâmplat în urmă cu doi ani, când a apărut brusc un îngheţ care a pârlit tot, struguraşul fiind slab învelit în frunzuliţe....“, îşi aminteşte reprezentantul Clamor Felix.
În privinţa lucrărilor de primăvară, tehnologul fermei prahovene spune că după tăieri urmează revizuitul sârmelor şi al şpalierilor. Apoi viticultorii continuă cu tratamentele împotriva bolilor şi a dăunătorilor. “Este o schemă de tratament pe care am folosit-o în ultimii doi ani şi care a funcţionat foarte bine. Folosim diverse produse pentru mană şi făinare, deoarece acestea ne lovesc cel mai rău. Într-o primă fază, dăm cu ceva şi pentru acarieni, după care urmărim să vedem ce se întâmplă. Nu trebuie să respectăm exact schema, este una orientativă, adaptabilă la situaţia din fermă”, arată Mihai Raţulea.
Practic, viticultorii supraveghează non-stop plantaţia, fiind pregătiţi să acţioneze dacă va fi cazul. “De exemplu, făinarea trebuie să o urmărim tot timpul, de la plecarea în vegetaţie şi până la toamnă. În funcţie şi de boala care apare şi când apare, acţionăm. Este simplu, urmăreşti şi atunci îţi dai seama dacă e cazul să aplici un anumit produs sau nu”, explică Mihai Raţulea.
Ce produse utilizează ferma din Urlaţi? “Noi am lucrat cu firma Chemark Rom, care foloseşte o gamă largă de produse, dar şi de la Syngenta, BASF şi alte companii. De exemplu, am folosit Polyram, Karathane, Cabrio Top, cu efecte foarte bune. Le folosim pentru mană şi făinare”, explică Mihai Răţulea.

„În vie, totul pleacă de la tăiat”
În opinia interlocutorului meu, într-o vie toate lucrările sunt importante, însă un rol special îl au tăierile. “După mine, în vie totul pleacă de la tăiat. {i producţia, şi calitatea, şi evoluţia de mai târziu. Cei care fac struguri pentru vânzare, urmăresc să aibă o încărcătură mare, să-şi scoată costurile, un preţ de producţie cât mai mic pe kilogram. Cei care doresc struguri pentru vin au alt tip de tăieri. Încărcătură mică, struguri mici, boabă mică, tanin, cu tot ce trebuie la un vin, ca să iasă cât mai bun”, subliniază Mihai Răţulea.
Ferma din Urlaţi, amplasată pe Dealul Mare, pe Valea Nucetului, deţine o suprafaţă totală de vie de 9 hectare (6 ha plantaţie tânără şi 3 ha plantaţie bătrână de Fetească Neagră). Dintre soiurile cultivate menţionăm: Pinot Noir, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Shiraz, Fetească Albă şi Sauvignon Blanc.

Vie_b

TULCEA
Supravegherea continuă
“În momentul de faţă, la o primă vedere, via se prezintă foarte bine, nu a fost afectată de gheaţă (ploaia îngheţată - n.r.), care a fost prezentă în unele zone, dar care, nouă, din fericire, nu ne-a produs pagube”, ne asigură Ion Bălan, administratorul societăţii Nalba SRL, din localitatea Baia, judeţul Tulcea.
Situaţia din fermă a fost tot timpul sub observaţie, lucru care continuă şi în perioada următoare. “Pentru a vedea viabilitatea viţei, noi am prelevat lăstari. De altfel, am făcut observaţii pe întreaga perioadă de iarnă. Este foarte important ca în momentul tăierii, de exemplu, să ştim ce număr de ochi putem păstra pentru a putea obţine producţia pe care o dorim”, continuă interlocutorul nostru.
În privinţa lucrărilor planificate pentru sfârşitul lunii martie - începutului lui aprilie, fermierul tulcean spune că, după tăiat, urmează alte lucrări de întreţinere şi arăturile.“După tăiat, trebuie să continuăm cu legatul şi cu celelalte lucrări de întreţinere, cum sunt întinderea sârmelor, verificarea sistemului de susţinere, a stâlpilor, a sistemului de irigat, eliberarea şi tocarea coardelor de viţă care au rămas pe rânduri. După aceea, trecem la executarea de lucrări ale solului, scarificatul sau arătura de primăvară”, susţine Ion Bălan.
În funcţie de cum va evolua via, în aprilie se pot efectua şi primele tratamente pentru combaterea dăunătorilor. “Pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor, noi avem un plan de tratament. Trebuie să ne pregătim să intervenim în funcţie de cum vor evolua lucrurile în vie. Posibil ca în aprilie să facem primul tratament uscat pentru combaterea dăunătorilor. În perioada asta pot apărea atât ouăle, cât şi larvele unor insecte“, explică Ion Bălan.

Costuri sub control
Pe de altă parte, fermierul tulcean spune că toate operaţiunile care se efectuează în vie sunt atent monitorizate, inclusiv din punct de vedere al costurilor. “Suntem obligaţi să urmărim atât efectele diverselor tratamente ori fertilizări, cât şi costurile acestora, deoarece trebuie să ne încadrăm într-un preţ de producţie al strugurilor competitiv cu cel care este pe piaţă. Până la urmă, orice fermier trebuie să fie rentabil. Practic, umblăm şi la tarifele la toate produsele pe care le avem în programele aplicate. Asta înseamnă că trebuie să mai negociem cu furnizorii în aşa fel încât costul pentru obţinerea strugurilor să fie unul cât mai mic. Dacă nu ne încadrăm în preţul pe care îl impune piaţa, nu rezistăm”, arată Ion Bălan
Viticultorul susţine că în ultimii ani anumite cheltuieli au crescut neaşteptat de mult.
“În mod clar există o creştere semnificativă a costurilor. Nu mă refer neapărat la lucrări mecanizate, nici pentru pesticide, ci la costurile cu forţa de muncă; acestea, mai ales în ultimii doi ani, au crescut cu 40-50%”, afirmă Ion Bălan.
La această problemă se adaugă şi lipsa lucrătorilor în viticultură. “Nu numai că forţa de muncă a devenit foarte scumpă, dar nici măcar nu o găsim. Mai ales pentru lucrări de înaltă calificare, cum este, de exemplu, tăiatul”, subliniază Ion Bălan
Cum se descurcă viticultorii în astfel de situaţii? La tăieri, de exemplu, soluţia este foarfecele electrice. “Faţă de foarfecele clasice, de când folosim foarfece electrice, pot să vă spun că eficienţa a crescut cam cu 60%. Cu foarfecele clasice tăiam între 800 şi 1000 de butuci pe zi, în vreme ce acum ajungem şi la 1600 de butuci pe zi, cel puţin”, declară Ion Bălan.
Via societăţii Nalba SRL numără 48 hectare şi a fost înfiinţată în urmă cu zece ani în podgoria Istria-Babadag. Crama Hamangia funcţionează de trei ani. Dintre soiurile cultivate menţionăm: Riesling, Fetească Regală, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Merlot şi Cabernet Sauvignon.

SATU MARE
Zeama bordeleză cicatrizează rănile
“La noi în zonă, iarna a fost foarte bună, în vie nu s-a simţit deloc. Am avut zăpadă, fără temperaturi extreme, deci via a ieşit bine din iarnă“, susţine Teodor Giurgiu, administrator la Giurgiu Teodor I.I., din localitatea Răteşti, judeţul Satu Mare.
În privinţa lucrărilor, acesta spune că după tăieri este obligatoriu să trateze via cu zeamă bordeleză. “Dorim să finalizăm tăierile, după care trebuie aplicată o stropire cu zeamă bordeleză. Este foarte indicat ca după anumite tipuri de tăieri să dăm cu această soluţie, din cauza rănilor cauzate. Explicaţia ţine de faptul că via are nevoie de sulf, necesar pentru cicatrizarea mai rapidă a rănilor”, explică Teodor Giurgiu.
După care tip de tăieri este recomandat să se aplice zeamă bordeleză? “Noi am efectuat lucrări de tăieri mai mari, deoarece dorim să frânăm producţia, deci să avem o recoltă mai mică. În această situaţie am mers pe tăieri mai mari, fapt ce a cauzat răni, care, după cum vă spuneam, este bine să fie tratate cu sulfat de cupru. De preferat e ca sulful să se aplice la temperaturi de peste 10 grade Celsius”, arată Teodor Giurgiu.
Pentru ferma din Răteşti, următoarea lucrare va fi legatul viei, după care se va trece la prelucrarea solului.
Exploataţia lui Teodor Giurgiu se întinde pe 12 hectare, fiind localizată pe Dealurile Sătmarului. Soiurile cultivate sunt Fetească Neagră, Cadarcă, Merlot, Cabernet, Pinot Noir, Tămâioasă Românească, Sauvignon Blanc şi altele.

PROTECŢIA LA ÎNGHEŢ
“Măsuri de apărare împotriva îngheţului nu prea există, nu avem ce să mai facem în astfel de cazuri. Teoretic, se poate interveni cu foc şi cu fum, însă depinde de plantaţie; dacă e mare, eficienţa scade simţitor. În condiţiile în care nu e ger în primăvară, când a plecat planta în vegetaţie, via nu e afectată atât de puternic. În schimb, la ger, dacă ţi-a bătut un vânt puternic în timpul intervenţiei cu fum, totul e degeaba, fără nici un efect“, susţine Mihai Răţulea.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)

Vizualizat: 221 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?