Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum scapi de resturile vegetale prin compostare?

Publicat: 07 aprilie 2021 - 10:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Din deşeurile vegetale se poate obţine un îngrăşământ natural valoros pentru agricultură. Cum poţi să le transformi într-un compost de calitate şi care sunt regulile unei compostări reuşite?

Compostarea este un lanţ de procese de bio-oxidare prin care se convertesc materiile organice heterogene în altele mai omogene; un compost bine făcut poate să conţină peste 25% humus.

 

4 componente ale scopului urmărit

 

  • Curăţenia, în fermă/gospodărie, de frunze, crengi, resturi de furaje neconsumate, reziduuri organice de la bucătărie (coji de legume, resturi de mâncare, coji de ouă etc).
  • Stocarea ordonată a acestor resturi în afara perimetrului vizual frecvent, pentru a evita mirosurile neplăcute şi a crea un spaţiu plăcut în jurul casei;
  • Obţinerea unui îngrăşământ natural valoros şi folosirea acestuia în grădina proprie pentru a avea legume şi fructe sănătoase;
  • Evitarea poluării prin ardere sau degradare necontrolată.

 compost foto impact_b

4 principii ale unei compostări reuşite

 

  1. Raportul dintre materialele folosite trebuie să fie optim pentru o fermentare completă - raportul N:C (azot/carbon) -, adică între materialele bogate în azot (gunoi de grajd, plante verzi, resturi menajere vegetale) şi materiale bogate în carbon (frunze uscate, crengi uscate, paie); un raport optim este de 1:10-15.
  2. Fermentarea corectă este aerobă şi termofilă. Temperatura internă trebuie să fie de 55-65 grade C pentru distrugerea seminţelor de buruieni şi a agenţilor patogeni şi pentru scurtarea perioadei de obţinere a compostului.
  3. Indiferent de originea şi de natura ei, materia organică evoluează către o stare calitativ nouă numai în condiţii de aeraţie şi umiditate optime.
  4. Descompunerea aerobă generează bioxid de carbon şi vapori de apă, în timp ce fermentarea anaerobă elimină pe deasupra metan şi alte produse de fermentaţie cu mirosuri neplăcute şi determină un pH redus în compost, care ucide bacteriile de descompunere, dar afectează ulterior şi dezvoltarea multor plante la care este folosit ca îngrăşământ.

 

Cum procedăm? 3 metode de compostare

 

În ferma proprie utilizez la compostare toate ramurile subţiri rezultate din tăierile de primăvară ale pomilor fructiferi, frunzele uscate, buruienile din grădină, resturile menajere.

compost 1_b
Am încercat 3 metode de compostare (vezi foto 1).
- în sistem semingropat;
- în rame succesive;
- în container.

În toate variantele, îmbunătăţirea raportului Azot/Carbon pentru o fermentaţie optimă se realizează prin adăugarea în straturi alternative de gunoi de grajd proaspăt, iar pentru o tasare mai bună a frunzelor şi crengilor se adaugă câte 2-3 straturi de pământ. Practic, orice adăugire de componente este încheiată cu pământ (Foto 2, 3, 4).

compost 2_b

compost 3_b

compost 4_b


Ordinea straturilor de materiale:

 

• crengi - frunze uscate - gunoi - pământ
sau
• crengi - frunze - vegetale verzi - pământ.
În locul componentelor uscate sau alternate cu acestea, pot fi folosite paie sau tulpini de porumb, de floarea soarelui.
Straturile diferă ca grosime în funcţie de densitatea materialului, dar cantitativ sunt relativ egale. Un strat de frunze de 30 cm, de exemplu, se subţiază la 5 cm după ce se adaugă deasupra gunoi proaspăt sau/şi pământ.

Umiditatea optimă
Desigur că apa este un factor important de fermentaţie. Atunci când componentele nu au suficientă umiditate ca să asigure minimum 50% apă în masa totală, se asigură stropirea straturilor şi adăugarea de apă în timpul fermentării. Pentru a uşura umidificarea şi a evita uscarea prin expunere la soare, am amplasat locul de compostare la semiumbra unui saivan şi sub streaşina acestuia; când exced ploile, containerul sau grămada se acoperă cu o foaie de tablă de acoperiş.

LEGEA COMPOSTULUI
Legea 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile e în vigoare, dar încă nu are norme tehnice de aplicare. VEZI AICI care sunt principalele prevederi ale legii şi ce sancţiuni vor fi aplicate în cazul nerespectării acestora!

un articol de
VASILE POP-SILAGHI

Vizualizat: 1489 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?