Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cum s-a reinventat Ferma Steluţa în era Facebook

Publicat: 19 martie 2018 - 01:36
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ferma pomicolă Steluţa, din Cluj, cu o tradiţie de peste jumătate de secol în cultura pomilor fructiferi, tinde să (re)devină un reper pentru producţia autohtonă de fructe şi legume din Ardeal.

 

Înfiinţată în urmă cu mai bine de jumătate de veac (primii pomi fiind sădiţi în anii ’50), deasupra cartierului Dâmbu Rotund din Cluj, intrată ulterior pe lista retrocedărilor, Ferma Steluţa a renăscut începând cu 2010, când familia Mitre, mai exact cei trei fraţi, Dan (inginer horticol), Ioana (licenţiată în Ştiinţe Economice, cu doctorat în Horticultură) şi Diana (absolventă de ISE), au demarat un proiect european în valoare de două milioane de euro. Au (re)înfiinţat ferma pomicolă de la marginea Clujului, pe un teren de 70 de hectare situat pe Dealul Sfântul Gheorghe din cartierul Iris, arendat de la Biserica Romano-Catolică. Aici au amenajat şi o seră de legume şi de flori (pe aproape un hectar), în vecinătatea hipermarketului din cartierul amintit anterior.

Ferma pomicolă SteluţaClick pe poza pentru galerie!

Mărul crescut ecologic
Tradiţia pomicolă a fermei, precum şi “condiţiile pedoclimatice optime pentru pomicultură” i-au convins pe fraţii Mitre că businessul pomicol are viitor. Au înfiinţat culturi superintensive de cireş (1.666 bucăţi la hectar), pruni (1.000 pomi/hectar) şi măr (3.000 de pomi/hectar), ultima cultură specificată aflându-se în proces de conversie eco. “Cultura ecologică de măr este în primul an de conversie. Avem deja plantată o suprafaţă de patru hectare, la care se vor adăuga încă 14 hectare de măr ecologic, care împreună cu mărul existent vor produce circa o mie de tone de mere ecologice. Plantaţia este în conversie, iar în aproximativ trei ani sperăm să obţinem şi certificarea ecologică”, explică mezina Diana Mitre, manager strategic al fermei.
Înfiinţarea culturii de măr ecologic face parte dintr-un nou proiect cu fonduri europene al fermei, care mai include amenajarea unui depozit frigorific cu atmosferă controlată şi a unor dispozitive antiîngheţ. Investiţiile din proiect, cifrate la 1,5 milioane de euro, vor asigura continuitatea livrării fructelor pe parcursul anului întreg: „Începând cu anul viitor, când va intra în funcţiune depozitul frigorific, vom livra fructe proaspete şi pe perioada sezonului rece. Investiţia în depozit presupune şi prelucrare industrială, aşa încât pregătim pentru viitor şi sucuri de fructe şi de legume, fructe deshidratate”, a explicat Diana Mitre.
Investiţiile totale, de la preluarea fermei şi până acum, ajung aşadar la 3,5 milioane de euro. Ferma are zece angajaţi permanenţi, însă “nucleul dur” al lucrătorilor îl reprezintă zilierii, al căror număr ajunge în sezon şi la 60.

Experienţă pozitivă cu supermarketurile
Impunerea pe piaţa internă a constituit o prioritate pentru fraţii Mitre încă de la preluarea fermei, în condiţiile în care în trecut, exportul, în special către Rusia, absorbea grosul livrărilor. În 2017, mai bine de jumătate din oferta de fructe şi de legume a fermei (60%) a ajuns pe rafturile supermarketurilor, 30% din producţie fiind achiziţionată direct de către clienţi, în timp ce în procent de zece la sută a fost preluată de mici comercianţi. “Experienţa comerţului cu supermarketurile pentru societatea noastră a fost una fericită, benefică şi utilă. Desfacerea fructelor şi legumelor pe piaţa românească şi pentru români a fost şi este dezideratul major al societăţii noastre. Calitatea fructelor şi legumelor noastre în comparaţie cu cele din import este atuul nostru principal în ceea ce priveşte viitorul. Sperăm într-o colaborare viitoare fructuoasă cu piaţa românească şi gândim strategii de îmbunătăţire a comerţului cu supermarketurile din Cluj-Napoca şi din ţară. De asemenea, vom acorda o atenţie deosebită cumpărătorilor noştri direcţi (…)”, ne asigură Diana Mitre.

Cu fructele pe Facebook
Tinerii au înţeles că în era Facebook cumpărăturile încep cel mai adesea cu un click, chiar dacă produsele Fermei Steluţa nu sunt comercializate online: „Facebook-ul este puntea noastră de comunicare cu clienţii vis-a-vis de toate ofertele noastre. Astfel, clienţii află ce, când, cum şi cu cât pot cumpăra şi, ceea ce este cel mai important, prin Facebook aflăm ce îşi doresc sau ce şi-ar dori clienţii să producem, politica societăţii noastre fiind respectarea dorinţelor clienţilor”, explică Diana Mitre. Cel mai recent anunţ de la început de noiembrie, postat pe pagina de socializare cu privire la terminarea merelor, a iscat deopotrivă aprecieri, dar şi regrete: “Tocmai când mi se făcuse o poftă de mere…!”, “Foarte bune, păcat că nu mai aveţi”. “Foarte bune! Păcat, am luat un sac, dar mai avem mai puţin de jumătate, aş fi vrut să mai iau, dar... la anul”, au fost câteva dintre postări. Recomandările cu privire la produsele fermei sunt transmise adesea direct, de un client către alţii.

Concurenţă de peste hotare
Pentru un brand autohton, concurenţa cea mai acerbă se dă cu producătorii din Polonia, Ungaria şi Grecia, care beneficiază de subvenţii însemnate şi au înfiinţat pe programe europene plantaţii tinere, susţine Diana. “Concurenţa aceasta poate deveni teoretică în condiţiile în care fructele noastre pot însemna o altă variantă de calitate, nu atât calitate comercială, cât securitate alimentară şi gust specific românesc”, spun reprezentanţii Fermei Steluţa. Gustul şi aroma fructelor, dar şi a legumelor - roşiile fiind crescute pe pământ şi nu pe vată minerală - siguranţa alimentară şi calitatea comercială sunt cele trei atuuri pe care mizează reprezentanţii fermei de la marginea Clujului.


AN DIFICIL ÎNCHEIAT CU BINE
Anul curent a pus multe dificultăţi producătorilor de fructe din ţară, din cauza iernii geroase, urmată de oscilaţii mari de temperatură, a brumelor târzii de primăvară, a zăpezii căzute în perioada înfloririi, dar şi a secetei, după cum arată responsabilii Fermei Steluţa. “Am avut plantaţii cu daună totală, unde au îngheţat toate fructele, sau plantaţii în care pagubele s-au situat între 30 şi 50%, în funcţie de areal şi de microclimat. Producţiile obţinute au acoperit cheltuielile, chiar mai mult, firma a obţinut profit. Cu toate acestea, prin tehnologii profesioniste am obţinut producţii eficiente din punct de vedere economic. Aşa se face că am livrat sute de tone de fructe şi de legume supermarketurilor din Cluj, micilor comercianţi şi nu în ultimul rând cumpărătorilor direcţi”, a explicat Diana Mitre. Chiar dacă vremea îşi schimbă năravul, datorită performanţelor tehnologice de întreţinere a livezilor, fructele nu îşi modifică gustul, asigură reprezentantul Fermei Steluţa.

Diana Mitre_b
Diana Mitre: “Am observat o tendinţă a românilor de a aprecia din ce în ce mai mult calitatea şi gustul produselor şi de aceea credem că viitorul este al fructelor şi legumelor ecologice. Iată de ce am început procesul de conversie în ceea ce priveşte mărul. (...) Brandul fermei noastre le-a devenit cunoscut clujenilor, care în număr impresionant se aprovizionează direct de la noi cu fructe şi legume, apreciază calitatea produselor noastre şi ne susţin”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 260 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

VIZITATORI LA AGRARIA 2017 (I)

Vizitatorii spun ce caută la Agraria, cea mai mare şi mai dinamică expoziţie agricolă în câmp din Transilvania, organizată de DLG Intermarketing, la Jucu, în judeţul Cluj. Peste 28.000 de vizitatori au fost la Agraria în 2017, cu 50 la sută mai mulţi decât în 2016.


Redactor: Violeta Mâţ
Imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga AGRARIA, o ediţie care promite! FarmFacts pentru agricultura de precizie
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?