Cultura de lavanda mai poartă numele şi de “aurul mov”, pentru că este profitabilă. Pentru asta însă, trebuie să cunoşti tehnologia de cultură de la A la Z.
Din articol veţi afla despre:
Pentru a avea o cultură sănătoasă, trebuie să acordăm toată atenţia atât spaţiului în care va fi plantată lavanda (sol, climă), dar şi lucrărilor de întreţinere (udare, fertilizare, tăieri, controlul bolilor şi dăunătorilor).
Valorificarea plantelor prin ulei, butaşi sau flori uscate, va duce la amortizarea investiţiei iniţiale şi la obţinerea profitului, chiar din al patrulea an de la plantare.
Lavanda sau levănţica (Lavandula angustifolia Mill.) este o plantă perenă din genul Lavandula, familia Laminaceae, aromatică, medicinală şi meliferă, cu tulpini ramificate în tufă, înaltă de 30–50 cm, cu frunze mici şi înguste, de regulă, de culoare verde-argintie şi flori albastre-violet parfumate. Denumirea provine din limba latină („lavandula angustifolia”) şi se leagă de verbul „lavare” („a spăla”).
Folosită încă din vremuri străvechi de romani şi de greci, această plantă se găseşte în Africa, în zona calcaroasă şi muntoasă mediteraneană, dar şi în alte regiuni ale Europei sau Asiei.
Lavanda are o gamă largă de aplicaţii, de la alimente şi parfumuri, la cosmetice şi industria medicamentelor, fiind o adevărată resursă de uleiuri esenţiale cu efecte puternice asupra corpului uman.
În ceea ce priveşte cultura lavandei în România, aceasta este de dată recentă, de vreo 40-50 de ani. Se presupune că primele tufe de lavandin au fost întâlnite în grădinile din jurul Bucureştiului, având provenienţă bulgărească.
În România, potrivit literaturii de specialitate din ultimii ani, zonele favorabile pentru cultivarea lavandei sunt; Câmpia Timişului, Dealurile Vestice, Câmpia Olteniei, Câmpia Burnasului, Bărăgan, Podişul Dobrogei, Podişul Transilvaniei. Asta din pricină că lavanda are cerinţe ridicate faţă de căldură, deşi iarna este rezistentă la geruri, mai ales, dacă este acoperită cu un strat potrivit de zăpadă. Necesită la germinare 10-15 grade. Suportă bine seceta şi arşiţa pe timpul verii şi nu are pretenţii faţă de sol.
Potrivit specialiştilor, în lume există circa 47 de soiuri, însă doar câteva şi-ar exprima întregul potenţial productiv în condiţiile pedoclimatice ale României.
Iată unele dintre acestea:
Conform uslavender.org, solul ideal pentru cultivarea lavandei trebuie să fie este alcătuit din 45% minerale (nisip, nămol şi argilă), 5% materie organică şi 50% spaţiu poros.
Lavanda are nevoie de un sol cu un pH de aproximativ 7.0 şi bine drenat. Terenul va trebui pregătit cu grija înainte de înfiinţarea culturii.
Iată paşii de urmat:
Pentru a crea un strat sau un gard viu, lavanda se plantează la un interval de 25-40 cm, iar pentru o singură tufă intervalul între lavandă şi celelalte plante va fi undeva între 80–120 cm.
După plantare, sunt necesare câteva lucrări tehnologice de la udări, la tăieri de întreţinere până la controlul bolilor şi dăunătorilor.
Lavanda abia plantată, din seminţe sau butaşi, va avea nevoie de apă pentru a-şi dezvolta sistemul radicular. După circa doi ani, plantele mature pot trăi doar cu apa din precipitaţii dacă depăşesc anual 450 mm. În zonele secetoase trebuie sistem de irigare, cu udări de 3-4 ori în lunile de vară cu arşiţă. Pentru celelalte cazuri, sistemul de irigare prin picurare se poate folosi aproape jumătate de oră săptămânal.
Prima tăiere trebuie făcută în primul sezon de creştere, când înfloresc primii muguri, mai apoi, taierea va fi o dată pe an. De obicei, întreţinerea se face spre sfârşitul verii sau începutul toamnei, după recoltare. Pentru soiurile cultivate pentru ulei (unde se recoltează doar florile), se taie cam un sfert din plantă, fără a se ajunge la partea lemnoasă.
Pentru a stimula ramificarea arbustului, se taie doar din ramurile verzi ale lavandei. La sfârşitul iernii, se elimină vârfurile tijelor pentru a reda o formă globulară şi florile pentru a nu suprasolicita arbustul, înlesnind creşterea şi dezvoltarea vegetativă. În cazul plantaţiilor bătrâne, se taie partea superioară a ramurilor lignificate.
Preventiv, pentru a nu avea probleme cu temperaturile scăzute, plantele de lavandă se muşuroiesc, acoperindu-se cu pământ.
Pentru controlul buruienilor ce pot sufoca plantaţia în primii doi ani, se recomandă erbicidarea terenului cu un an înainte de plantarea lavandei şi prăşirea solului.
Septorioza este o boală provocată, în condiţii de surplus de umezeală, de ciuperca Septoria lavandula. Aceasta infectează frunzele, dând naştere unor pete roşii-cafenii care mai târziu devin albicioase, cu o dungă roşiatică pe margine, iar în final va apărea un punct negru în mijloc, astfel că frunza se va usca şi va cădea. În acest caz se îndepărtează şi se distrug frunzele infestate sau se aplică tratamente fitosanitare cu clorotalonil, mancozeb şi cupru. În plus, se va rezolva problema umezelei.
Ciuperca Phomopsis lavandula distruge tulpinile lavandei care se ofilesc brusc. Pentru a o înlătura trebuie scoase plantele şi distruse prin foc.
Bolile de sol, precum Phytophtora, Verticilium, Fusarium, Rhizoctonia şi Pythium, sunt provocate de umezeală în exces la rădacină sau de fertilizarea excesivă cu substanţe azotoase şi se manifestă prin putrezirea rădăcinilor care pot provoca moartea plantei. Pentru a înlătura bolile se aplica tratamente foliare la sol cu Previcur 607 SL (0,15%) sau Topsin 70 (0,1%).
Între dăunătorii lavandei se remarcă:
Lavanda înfloreşte de două-trei ori pe an, în perioada mai-septembrie. Indicat este să înceapă recoltarea abia după ce au înflorit, deja, aproximativ jumătate dintre arbuştii de pe plantaţie.
Specialiştii susţin că momentul optim pentru a recolta lavanda englezească este atunci când mugurii s-au format pe plantă, dar florile nu s-au deschis încă. Lavanda va cădea mai uşor de pe tulpină atunci când se usucă, iar mugurii închişi îşi vor păstra parfumul şi culoarea timp îndelungat. Soiul de lavandă determină parfumul, culoarea şi longevitatea tulpinilor uscate.
Se recoltează în prima parte a zilei, până când se face foarte cald, (nu când umiditatea este crescută): între orele 7:00 şi 11:00 planta secretă substanţe active care intensifică esenţa uleiului volatil rezultat.
Se recomandă folosirea foarfecei sau a unui utilaj de recoltare pentru a tăia aproximativ 50-65% din coroana plantei.
Există mai multe moduri prin care se poate obţine profit în urma unei culturi de lavandă!
Butaşi. Odată ajunsă la maturitate, lavanda va produce anual sute de tulpini ce pot fi transformate în butaşi. După ce au făcut rădăcini, se pot comercializa la preţuri ce pleacă de la 2,5 lei negociabil în funcţie de cantitate şi poate ajunge până la 0,70 lei; iar cei de Lavandula Angustifolia Sevtopolis (soi bulgăresc), între 1 şi 1,8 lei bucata, în funcţie de cantitate.
Ulei esenţial. Pentru obţinerea uleiului din lavandă este nevoie de o instalaţie de distilare şi extragere. Un litru de ulei de lavandă se vinde (în funcţie de puritate) la 296 lei (producător din Bulgaria, zona Kazanlâk) şi ajunge la 341 lei; 390 lei sau la 85 euro;
Distilatoarele costă între 1.500 euro şi circa 2000 euro, iar cele automatizate la standarde de înaltă calitate 18.000 euro.
De asemenea, sunt utilaje mobile de distilare a lavandei ce pot fi închiriate la preţuri variind între 450 şi 650 lei/zi;
Floarea uscată este căutată în scop farmaceutic pentru ceaiuri, dar şi diverse remedii naturiste. Aceasta se vinde cu 40 - 50 lei kilogramul şi poate ajunge şi la 95 lei/kg;
Artizanal se pot realiza produse din lavandă destinate comercializării în pieţe şi la târguri: ceaiuri, săpunuri, tincturi, săculeţi şi buchete de lavandă uscată.
De pe un teren de un hectar de cultură de lavandă se pot produce circa 6.000 kg de inflorescente şi peste 40 litri de ulei volatil. Pentru a obţine un kilogram de ulei esenţial de lavandă este nevoie de circa 150 de kilograme de flori proaspete. În primii doi ani, producţia de lavandă ar urma să fie cam 500 kg la hectar. Din anul al treilea însă, cantitatea ar putea ajunge şi la 3.000-4.000 kg.
Investiţia necesară pentru un hectar de lavandă în România este de aproximativ 10 mii euro care se poate amortiza începând cu cel de-al treilea an.
De asemenea, profitul poate fi şi de 5.000 de euro anual, dacă planta este procesată pentru uleiul esenţial.
Principalele utilizări ale lavandei sunt:
Plantele de lavandă pot fi înmulţite prin: butăşire (în varianta softwood, prin tăiere de muguri noi sau hardwood, prin tăierea de tulpini lemnoase), seminţe, marcotaj sau separarea tufelor.
Cea mai eficientă metodă este butăşirea prin metoda hardwood.
Aceasta presupune:
Procedura pentru plantarea în câmp este următoarea:
Înmulţirea prin seminţe
Potrivit În grădina Ritei, înmulţirea prin seminţe se face în locuri special pregătite, lipsite de buruieni, după care care se tasează uşor pământul, se fac starurile, la 10-15 cm distanţă, iar adâncimea trebuie să fie o jumătate cm 1 cm, seminţele de lavandă sunt foarte mici, au tegumentul tare, înainte de semănat cu 3-4 zile se înmoaie în apă, sau se poate stratifica în pământ o lună jumate - două înainte de semănat. Seminţele se acoperă cu turbă, mărunţită şi tasează şi se udă, germinaţia fiind foarte scăzută, în jur de 50%. Se udă foarte bine, ca să poată încolţi şi răsări uniform şi mai repede. Când temperatura depăşeşte 10 grade C are loc germinarea.
Un singur hectar cultivat cu lavandă poate aduce un profit de minimum 5.000 de
Posibilităţi de finanţare a investiţiei
Afacerea se poate finanţa prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2021-2027 prin accesarea măsurii de sprijinire pentru instalarea tinerilor fermieri care în baza unui plan de afaceri se poate accesa un sprijin nerambursabil de până la 50.000 euro, aceasta fiind destinată tinerilor fermieri cu vârsta până în 40 de ani.
De asemenea, se poate acorda suma de 15.000 euro sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, destinat fermelor cu dimensiunea economică între 8.000 şi 11.999 SO.
*
Adrese utile pentru viitorii cultivatori de lavandă: Butasidelavanda.ro; fabricademov.ro, lavandaromania.co sau distileria.ro, omologată pentru extragerea uleiului din lavandă.
În urmă cu şapte ani, brăileanca Lăcrămioara Simona Mardare –Ţiripa, a pus bazele unei afaceri cu de familie, fiind îndrăgostită pur şi simplu de “aurul mov” , lavanda, floarea care mângâie sufletul.
Fire întreprinzătoare, energică şi creativă, imediat şi-a pus visul în operă. Având o mică bucată de teren, de 1,16 hectare, moştenită din familie în comuna Tudor Vladimirescu, a înfiinţat o plantaţie de lavandă. A ales să planteze două specii: Grosso, varietate preferată de cultivatorii producători de ulei esenţial de lavandă, datorită parfumului puternic, florilor voluminoase şi înfloririi abundente, şi Vera, specie utilizată mai mult pentru aranjamente şi decoraţiuni.
Investiţia de început s-a ridicat undeva la vreo 40.000 lei şi a fost amortizată în aceşti ani.
“De anul trecut, cultura se află în sistem de producţie ecologic, după trei ani de reconversie. Anul acesta, în luna februarie, am tuns-o cu motofoarfecele, s-o reîntinerim. Trebuie să spun că în condiţiile unui an cu multe probleme, producţia a fost mai mică decât în anii precedenţi”, ne-a declarat cultivatoarea de „aur mov”.
Uleiul esenţial din cultura de lavanda aduce profitul
Lăcrămioara Simona Mardare –Ţiripa susţine că „o parte din materia primă obţinută, cam 1.000 de kilograme de flori, o păstrăm s-o facem diferite decoraţiuni prelucrate artizanal, cum ar fi: buchete de flori, săculeţi şi pernuţe umplute cu flori de lavandă, umeraşe, perne pentru gât folosite în aromoterapia cu “aurul mov”. Din ce rămâne procesăm şi producem ulei esenţial de lavandă”. Cultivatoarea a achiziţionat un sistem modern de distilare pentru a obţine uleiul pe care-l valorifică la preţul de 25 lei sticluţa de 10 ml.
De fapt, în general, produsele din lavandă certificate ecologic sunt comercializate în târgurile şi expoziţiile de profil, ceea ce contribuie la rotunjirea veniturilor familiale.
Într-un an pedoclimatic normal, dintr-un hectar cultivat poate recolta şi 6 tone de floare verde de lavandă (prin deshidratare rămânând circa o treime de floare uscată) şi se poate obţine până la 50 litri de ulei esenţial. În perioada de recoltare care debutează în luna iunie, trebuie forţă de muncă, dar primeşte ajutorul familiei şi al prietenilor.
În ultimii ani, plantaţia de la Tudor Vladimirescu nu s-a confruntat cu atacuri ale bolilor şi dăunătorilor, plantele fiind cultivate într-un mediu lipsit de buruieni şi sănătos din punct de vedere fitosanitar.
„În zona Brăila-Galaţi sunt destul cultivatori de lavandă, însă până acum nu s-a constituit nicio asociaţie de profit. Cred că a venit timpul să ne organizăm”, a conchis brăileanca Lăcrămioara Simona Mardare –Ţiripa.
Marian MUŞAT
Surse:
Foto: