Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cultura de lavanda de la A la Z: investiţie, tehnologie, profit

Publicat: 15 decembrie 2020 - 18:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cultura de lavanda mai poartă numele şi de “aurul mov”, pentru că este profitabilă. Pentru asta însă, trebuie să cunoşti tehnologia de cultură de la A la Z.

Din articol veţi afla despre:

  1. Originile lavandei, denumire, descriere, soiuri
  2. Soiuri profitabile
  3. Pregătirea solului pentru cultura de lavandă
  4. Întreţinerea culturii de lavandă
  5. Boli şi dăunători în cultura de lavandă
  6. Recoltarea lavandei
  7. Valorificarea lavandei
  8. Întrebuinţările lavandei
  9. Cum putem înmulţi lavanda?
  10. Dezavantajele culturii de lavandă
  11. 7 motive pentru cultivarea „aurului mov”
  12. Posibilităţi de finanţare a investiţiei 
  13. O afacere cu miros mov!

 

Pentru a avea o cultură sănătoasă, trebuie să acordăm toată atenţia atât spaţiului în care va fi plantată lavanda (sol, climă), dar şi lucrărilor de întreţinere (udare, fertilizare, tăieri, controlul bolilor şi dăunătorilor).

Valorificarea plantelor prin ulei, butaşi sau flori uscate, va duce la amortizarea investiţiei iniţiale şi la obţinerea profitului, chiar din al patrulea an de la plantare.

cultura de lavanda 01_b 

 

Originile lavandei, denumire, descriere, soiuri

 

Lavanda sau levănţica (Lavandula angustifolia Mill.) este o plantă perenă din genul Lavandula, familia Laminaceae, aromatică, medicinală şi meliferă, cu tulpini ramificate în tufă, înaltă de 30–50 cm, cu frunze mici şi înguste, de regulă, de culoare verde-argintie şi flori albastre-violet parfumate. Denumirea provine din limba latină („lavandula angustifolia”) şi se leagă de verbul „lavare” („a spăla”).

Folosită încă din vremuri străvechi de romani şi de greci, această plantă se găseşte în Africa, în zona calcaroasă şi muntoasă mediteraneană, dar şi în alte regiuni ale Europei sau Asiei.

Lavanda are o gamă largă de aplicaţii, de la alimente şi parfumuri, la cosmetice şi industria medicamentelor, fiind o adevărată resursă de uleiuri esenţiale cu efecte puternice asupra corpului uman.

În ceea ce priveşte cultura lavandei în România, aceasta este de dată recentă, de vreo 40-50 de ani. Se presupune că primele tufe de lavandin au fost întâlnite în grădinile din jurul Bucureştiului, având provenienţă bulgărească.

În România, potrivit literaturii de specialitate din ultimii ani, zonele favorabile pentru cultivarea lavandei sunt; Câmpia Timişului, Dealurile Vestice, Câmpia Olteniei, Câmpia Burnasului, Bărăgan, Podişul Dobrogei, Podişul Transilvaniei. Asta din pricină că lavanda are cerinţe ridicate faţă de căldură, deşi iarna este rezistentă la geruri, mai ales, dacă este acoperită cu un strat potrivit de zăpadă. Necesită la germinare 10-15 grade. Suportă bine seceta şi arşiţa pe timpul verii şi nu are pretenţii faţă de sol.

 

Soiuri profitabile

           

Potrivit specialiştilor, în lume există circa 47 de soiuri, însă doar câteva şi-ar exprima întregul potenţial productiv în condiţiile pedoclimatice ale României.

Iată unele dintre acestea:

 

  • Grosso (varietate a soiului Lavandula Intermedia), o încrucişare între soiurile englezeşti (Lavendula angustifolia şi Lavendula latifolia) care produce plante mari, cu multe flori şi cu un conţinut ridicat de ulei, chiar de cinci ori mai mare faţă de Lavanda Angustifolia.
  • Hemos (varietate a soiului Lavandula angustifolia) cu flori mari, ideale pentru realizarea de aranjamente florale şi decoraţiuni;
  • Sevtopolis şi Angustifolia Vera (variante de Lavandula angustifolia) ale căror inflorescenţe sunt foarte apreciate pe piaţă, îndeosebi pentru miros.
  • Munstead (o varietate de Lavanda Angustifolia) de 30-50 cm, cu flori violete, foarte parfumate. Planta nu are rezistenţă la îngheţ, fiind recomandată a fi cultivată în sudul ţării. Soiul este potrivit pentru vânzarea de butaşi către proprietarii de casă sau peisagişti, ideali pentru realizarea gardurilor vii.
  • Buena Vista (o specie de Lavanda Angustifolia) este o planta care înfloreşte de două ori pe sezon, are un miros puternic şi este bicoloră, caliciul având o culoare albastru închis, în timp ce florile sunt albastru deschis. Mugurii, dulcegi şi aromaţi, sunt folosiţi în industria culinară pentru a da aromă altor produse (zahar, ulei sau unt), dar şi ca ingredient în reţete de biscuiţi, checuri sau prăjituri.
  • Codreanca (Lavanda Angustifolia Codreanca) este o varietate românească de lavandă provenind din soiurile engleze Hidcotte, aclimatizată de INCDA Fundulea. Plantele sunt de talie medie, cu o lungime mai mare a inflorescenţei decât la soiurile din import şi au un conţinut ridicat de ulei volatil. De asemenea, soiul are o culoare puternic intensă, de un mov închis, o viteză de creştere medie şi nu se lemnifică destul de uşor.

cultura de lavanda 1_b 

 

Pregătirea solului pentru cultura de lavandă

 

Conform uslavender.org, solul ideal pentru cultivarea lavandei trebuie să fie este alcătuit din 45% minerale (nisip, nămol şi argilă), 5% materie organică şi 50% spaţiu poros.

Lavanda are nevoie de un sol cu un pH de aproximativ 7.0 şi bine drenat. Terenul va trebui pregătit cu grija înainte de înfiinţarea culturii.

Iată paşii de urmat:

  • scarificarea la 40-50 cm adâncime;
  • încorporarea gunoiului de grajd;
  • aratul superficial, la 20-22 cm, cu 2-3 săptămâni înainte de plantarea lavandei şi fertilizarea cu îngrăşăminte chimice pe bază de fosfor şi potasiu;
  • menţinerea solului curat de buruieni până la plantare. Lucrarea poate fi executată manual sau mecanizat, folosind grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi. Rădăcinile plantelor ajung până la 2,8 metri, în al 5-lea an.

 

Întreţinerea culturii de lavandă

 

Pentru a crea un strat sau un gard viu, lavanda se plantează la un interval de 25-40 cm, iar pentru o singură tufă intervalul între lavandă şi celelalte plante va fi undeva între 80–120 cm.

După plantare, sunt necesare câteva lucrări tehnologice de la udări, la tăieri de întreţinere până la controlul bolilor şi dăunătorilor.

Lavanda abia plantată, din seminţe sau butaşi, va avea nevoie de apă pentru a-şi dezvolta sistemul radicular. După circa doi ani, plantele mature pot trăi doar cu apa din precipitaţii dacă depăşesc anual 450 mm. În zonele secetoase trebuie sistem de irigare, cu udări de 3-4 ori în lunile de vară cu arşiţă. Pentru celelalte cazuri, sistemul de irigare prin picurare se poate folosi aproape jumătate de oră săptămânal.

 

Tăierile de întreţinere şi muşuroirea

 

Prima tăiere trebuie făcută în primul sezon de creştere, când înfloresc primii muguri, mai apoi, taierea va fi o dată pe an. De obicei, întreţinerea se face spre sfârşitul verii sau începutul toamnei, după recoltare. Pentru soiurile cultivate pentru ulei (unde se recoltează doar florile), se taie cam un sfert din plantă, fără a se ajunge la partea lemnoasă.

Pentru a stimula ramificarea arbustului, se taie doar din ramurile verzi ale lavandei. La sfârşitul iernii, se elimină vârfurile tijelor pentru a reda o formă globulară şi florile pentru a nu suprasolicita arbustul, înlesnind creşterea şi dezvoltarea vegetativă. În cazul plantaţiilor bătrâne, se taie partea superioară a ramurilor lignificate.

Preventiv, pentru a nu avea probleme cu temperaturile scăzute, plantele de lavandă se muşuroiesc, acoperindu-se cu pământ.

 

Boli şi dăunători în cultura de lavanda

 

Pentru controlul buruienilor ce pot sufoca plantaţia în primii doi ani, se recomandă erbicidarea terenului cu un an înainte de plantarea lavandei şi prăşirea solului.

Septorioza este o boală provocată, în condiţii de surplus de umezeală, de ciuperca Septoria lavandula. Aceasta infectează frunzele, dând naştere unor pete roşii-cafenii care mai târziu devin albicioase, cu o dungă roşiatică pe margine, iar în final va apărea un punct negru în mijloc, astfel că frunza se va usca şi va cădea. În acest caz se îndepărtează şi se distrug frunzele infestate sau se aplică tratamente fitosanitare cu clorotalonil, mancozeb şi cupru. În plus, se va rezolva problema umezelei.

Ciuperca Phomopsis lavandula distruge tulpinile lavandei care se ofilesc brusc. Pentru a o înlătura trebuie scoase plantele şi distruse prin foc.

Bolile de sol, precum Phytophtora, Verticilium, Fusarium, Rhizoctonia şi Pythium, sunt provocate de umezeală în exces la rădacină sau de fertilizarea excesivă cu substanţe azotoase şi se manifestă prin putrezirea rădăcinilor care pot provoca moartea plantei. Pentru a înlătura bolile se aplica tratamente foliare la sol cu Previcur 607 SL (0,15%) sau Topsin 70 (0,1%).

 

Între dăunătorii lavandei se remarcă:

  • Gândacii Cercopoidea care secretă primăvara o substanţă asemănătoare salivei pe plantele de lavandă şi ofileşte tulpina. Se combat prin aplicarea unor pesticide sau alte tratamente chimice;
  • Musculiţele Aleyrodidae sunt insecte mici, albe ce pot fi gasite sub frunze, se hrănesc cu seva lavandei şi pot afecta dezvoltarea plantei. Dacă atacul este puternic, planta se poate îngălbeni şi vesteji. Nu există insecticide eficace pentru a combate musculiţele, însă se pot înlătura manual de pe frunze.
  • Insectele Aphidoidea pot transmite virusul alfalfa mosaic (AMV) ce provoacă apariţia unor pete galbene pe frunze şi vlăstari. Plantele infectate trebuie eliminate şi arse pentru a împiedica propagarea virusului.
  • Isophya tenuicerca, o specie de greier de tufiş, fără aripi care se  deplasează prin sărituri. Atunci când se înmulţeşte excesiv pe plantaţiile de lavandă se combate cu tratamente fitosanitare;   
  • Lăcusta verde de păşune (Tettigonia viridissima) trăieşte în roiuri pe păşuni, dar poate migra şi în câmpurile de lavandă. Cu o schema simplă de tratamente fitosanitare se va rezolva problema.

cultura de lavanda 2_b 

 

Recoltarea lavandei

 

Lavanda înfloreşte de două-trei ori pe an, în perioada mai-septembrie. Indicat este să înceapă recoltarea abia după ce au înflorit, deja, aproximativ jumătate dintre arbuştii de pe plantaţie.

Specialiştii susţin că momentul optim pentru a recolta lavanda englezească este atunci când mugurii s-au format pe plantă, dar florile nu s-au deschis încă. Lavanda va cădea mai uşor de pe tulpină atunci când se usucă, iar mugurii închişi îşi vor păstra parfumul şi culoarea timp îndelungat. Soiul de lavandă determină parfumul, culoarea şi longevitatea tulpinilor uscate.

Se recoltează în prima parte a zilei, până când se face foarte cald, (nu când umiditatea este crescută): între orele 7:00 şi 11:00 planta secretă substanţe active care intensifică esenţa uleiului volatil rezultat.

Se recomandă folosirea foarfecei sau a unui utilaj de recoltare pentru a tăia aproximativ 50-65% din coroana plantei.

 

Valorificarea lavandei

 

Există mai multe moduri prin care se poate obţine profit în urma unei culturi de lavandă!

Butaşi. Odată ajunsă la maturitate, lavanda va produce anual sute de tulpini ce pot fi transformate în butaşi. După ce au făcut rădăcini, se pot comercializa la preţuri ce pleacă de la 2,5 lei negociabil în funcţie de cantitate şi poate ajunge până la 0,70 lei; iar cei de Lavandula Angustifolia Sevtopolis (soi bulgăresc), între 1 şi 1,8 lei bucata, în funcţie de cantitate. 

Ulei esenţial. Pentru obţinerea uleiului din lavandă este nevoie de o instalaţie de distilare şi extragere. Un litru de ulei de lavandă se vinde (în funcţie de puritate) la 296 lei (producător din Bulgaria, zona Kazanlâk) şi ajunge la 341 lei; 390 lei sau la 85 euro; 

Distilatoarele costă între 1.500 euro şi circa 2000 euro, iar cele automatizate la standarde de înaltă calitate 18.000 euro.

De asemenea, sunt utilaje mobile de distilare a lavandei ce pot fi închiriate la preţuri variind între 450 şi 650 lei/zi;

Floarea uscată este căutată în scop farmaceutic pentru ceaiuri, dar şi diverse remedii naturiste. Aceasta se vinde cu 40 - 50 lei kilogramul şi poate ajunge şi la 95 lei/kg;

Artizanal se pot realiza produse din lavandă destinate comercializării în pieţe şi la târguri: ceaiuri, săpunuri, tincturi, săculeţi şi buchete de lavandă uscată.

De pe un teren de un hectar de cultură de lavandă se pot produce circa 6.000 kg de inflorescente şi peste 40 litri de ulei volatil. Pentru a obţine un kilogram de ulei esenţial de lavandă este nevoie de circa 150 de kilograme de flori proaspete. În primii doi ani, producţia de lavandă ar urma să fie cam 500 kg la hectar. Din anul al treilea însă, cantitatea ar putea ajunge şi la 3.000-4.000 kg.

Investiţia necesară pentru un hectar de lavandă în România este de aproximativ 10 mii euro care se poate amortiza începând cu cel de-al treilea an.

De asemenea, profitul poate fi şi de 5.000 de euro anual, dacă planta este procesată pentru uleiul esenţial.

ulei de lavanda_b 

 

Întrebuinţările lavandei

 

Principalele utilizări ale lavandei sunt:

  • Ceai de lavandă, obţinut prin infuzarea plantelor de lavandă în apă. Este relaxant şi calmant, utilizat împotriva insomniei, indigestiei, dar şi a migrenelor.
  • Ulei esenţial de lavandă, folosit în aromoterapie ca ulei antibacterian, remarcat în textele vechi, dar şi cele moderne. Beneficiile recunoscute ale uleiului de lavandă constau în prevenirea diabetului, reducerea anxietăţii, stresului şi a migrenelor, îmbunătăţirea funcţiilor creierului, vindecarea arsurilor, reîmprospătarea aspectului pielii şi în eliminarea acneei.
  • Parfumul de lavandă surprinde esenţa verii, fiind un ingredient nelipsit în industria de profil.
  • Săpun de lavandă realizat pentru menţinerea pielii catifelate. De asemenea, un baton de aşezat în dulap, va schimba radical mirosul hainelor.
  • Miere de lavandă realizată prin polenizarea de către albine a florilor de lavandă. Mierea pură se obţine doar în regiunile unde florile de lavandă au o calitate premium, iar cea infuzată se obţine prin încălzirea mierii cu flori de lavandă.
  • Tinctura de lavandă, o soluţie hidroalcoolică obţinută prin presarea la rece a soiului de lavandă englezească. Se foloseşte intern pentru reducerea tensiunilor psihice, armonizarea stării psiho-emoţionale, protejarea organismului împotriva stresului sau pentru combaterea spasmelor care apar la nivelul tractului gastrointestinal şi detoxifierea organismului.

 

Cum putem înmulţi lavanda?

 

Plantele de lavandă pot fi înmulţite prin: butăşire (în varianta softwood, prin tăiere de muguri noi sau hardwood, prin tăierea de tulpini lemnoase), seminţe, marcotaj sau separarea tufelor.

Cea mai eficientă metodă este butăşirea prin metoda hardwood.

Aceasta presupune:

  • acoperirea straturilor de sol de 80-120 cm lăţime cu folie neagră de mulcire de 30 microni
  • tăierea tulpinilor lemnoase de lavandă lungi de cel puţin 15 cm şi nu mai subţiri de 30 mm. Recomandarea este ca plantele să fi împlinit deja 3 ani, iar tăieturile să fie oblice;
  • curăţirea frunzelor la 8-10 cm de tulpină, începând de la bază. Pentru plantare, tulpinile tăiate se pot pune într-un amestec de turbă şi nisip sau direct în câmp, cu folosirea unui stimulent de înrădăcinare.

 

Procedura pentru plantarea în câmp este următoarea:

  • tulpinele se înfig la 5 cm distanţă prin folia de mulcire cu mare grijă ca 10 cm din tulpină curăţată de frunze să fie în pământ; 
  • la fiecare două săptămâni se pulverizează peste pepinieră stimulent de înrădăcinare;
  • udarea să fie cât de des (dar niciodată în zilele călduroase şi însorite), astfel încât pămâtul să rămână reavăn;
  • îndată ce apar, tijele florare trebuie tunse, cu atenţie, ca vara butaşii să depăşească 25 cm; 
  • la sfârşitul lunii august, butaşii sunt lăsaţi să crească şi numai tijele florare trebuie tunse;
  • recoltarea butaşilor se face în perioada septembrie – octombrie, după ce se udă bine solul pentru a preveni ruperea rădăcinii.  

 

Înmulţirea prin seminţe

 

Potrivit În grădina Ritei, înmulţirea prin seminţe se face în locuri special pregătite, lipsite de buruieni, după care care se tasează uşor pământul, se fac starurile, la 10-15 cm distanţă, iar adâncimea trebuie să fie o jumătate cm 1 cm, seminţele de lavandă sunt foarte mici, au tegumentul tare, înainte de semănat cu 3-4 zile se înmoaie în apă, sau se poate stratifica în pământ o lună jumate - două înainte de semănat. Seminţele se acoperă cu turbă, mărunţită şi tasează şi se udă, germinaţia fiind foarte scăzută, în jur de 50%. Se udă foarte bine, ca să poată încolţi şi răsări uniform şi mai repede. Când temperatura depăşeşte 10 grade C are loc germinarea. 

 

Ce dezavantaje are cultura de lavanda?

 

  • Durată mai mare de la înfiinţare până la prima recoltă (2 ani), timp în care trebuie investită multă grijă, atenţie, muncă şi bani;
  • Investiţie iniţială mare ce constă în cumpărarea şi plantarea butaşilor, pregătirea terenului, întreţinerea culturii până la prima recoltă.

 

7 motive pentru cultivarea „aurului mov”

 

  1. Lavanda este o plantă perfectă pentru solurile din România, având cerinţe specifice de cultivare reduse;
  2. Suportă foarte bine temperaturile scăzute şi seceta, dezvoltând o bună rezistenţă la boli şi dăunători;
  3. Butaşii rezistă chiar şi 15 ani, se pot obţine chiar şi 3 recolte într-un an, cultura se poate exploata pe termen lung, iar investiţia asigură un venit predictibil pe mai bine de un deceniu şi jumătate;
  4. Producţia diversificată (plante verzi, plante uscate, ulei esenţial, aranjamente şi decoraţiuni, condimente, băuturi etc) cu spectru larg de valorificare;
  5. Condiţii de depozitare uşor de realizat, într-un spaţiu extrem de mic se poate stoca producţia de ulei esenţial pentru o lungă perioadă de timp;

Un singur hectar cultivat cu lavandă poate aduce un profit de minimum 5.000 de

 

Posibilităţi de finanţare a investiţiei 

 

Afacerea se poate finanţa prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2021-2027 prin accesarea măsurii de sprijinire pentru instalarea tinerilor fermieri care în baza unui plan de afaceri se poate accesa un sprijin nerambursabil de până la 50.000 euro, aceasta fiind destinată tinerilor fermieri cu vârsta până în 40 de ani.

De asemenea, se poate acorda suma de 15.000 euro sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, destinat fermelor cu dimensiunea economică între 8.000 şi 11.999 SO.

*

Adrese utile pentru viitorii cultivatori de lavandă: Butasidelavanda.ro; fabricademov.ro, lavandaromania.co sau distileria.ro, omologată pentru  extragerea uleiului din lavandă.

tiripa lacramioara_b 

 

O afacere cu miros mov!

 

În urmă cu şapte ani, brăileanca Lăcrămioara Simona Mardare –Ţiripa, a pus bazele unei afaceri cu de familie, fiind îndrăgostită pur şi simplu de “aurul mov” , lavanda, floarea care mângâie sufletul.

Fire întreprinzătoare, energică şi creativă, imediat şi-a pus visul în operă. Având o mică bucată de teren, de 1,16 hectare, moştenită din familie în comuna Tudor Vladimirescu, a înfiinţat o plantaţie de lavandă. A ales să planteze două specii: Grosso, varietate preferată de cultivatorii producători de ulei esenţial de lavandă, datorită parfumului puternic, florilor voluminoase şi înfloririi abundente, şi Vera, specie utilizată mai mult pentru aranjamente şi decoraţiuni.

Investiţia de început s-a ridicat undeva la vreo 40.000 lei şi a fost amortizată în aceşti ani.

 “De anul trecut, cultura se află în sistem de producţie ecologic, după trei ani de reconversie. Anul acesta, în luna februarie, am tuns-o cu motofoarfecele, s-o reîntinerim. Trebuie să spun că în condiţiile unui an cu multe probleme, producţia a fost mai mică decât în anii precedenţi”, ne-a declarat cultivatoarea de „aur mov”.  

 

Uleiul esenţial din cultura de lavanda aduce profitul

 

Lăcrămioara Simona Mardare –Ţiripa susţine că „o parte din materia primă obţinută, cam 1.000 de kilograme de flori, o păstrăm s-o facem diferite decoraţiuni prelucrate artizanal, cum ar fi: buchete de flori, săculeţi şi pernuţe umplute cu flori de lavandă, umeraşe, perne pentru gât folosite în aromoterapia cu “aurul mov”. Din ce rămâne procesăm şi producem ulei esenţial de lavandă”. Cultivatoarea a achiziţionat un sistem modern de distilare pentru a obţine uleiul pe care-l valorifică la preţul de 25 lei sticluţa de 10 ml.

De fapt, în general, produsele din lavandă certificate ecologic sunt comercializate în târgurile şi expoziţiile de profil, ceea ce contribuie la rotunjirea veniturilor familiale. 

Într-un an pedoclimatic normal, dintr-un hectar cultivat poate recolta şi 6 tone de floare verde de lavandă (prin deshidratare rămânând circa o treime de floare uscată) şi se poate obţine până la 50 litri de ulei esenţial. În perioada de recoltare care debutează în luna iunie, trebuie forţă de muncă, dar primeşte ajutorul familiei şi al prietenilor.

În ultimii ani, plantaţia de la Tudor Vladimirescu nu s-a confruntat cu atacuri ale bolilor şi dăunătorilor, plantele fiind cultivate într-un mediu lipsit de buruieni şi sănătos din punct de vedere fitosanitar.

„În zona Brăila-Galaţi sunt destul cultivatori de lavandă, însă până acum nu s-a constituit nicio asociaţie de profit. Cred că a venit timpul să ne organizăm”, a conchis brăileanca Lăcrămioara Simona Mardare –Ţiripa.

Marian MUŞAT

Surse:

  • În grădina Ritei - Totul despre lavandă
  • poise.ro - Lavanda. Proprietăţi, cum se cultivă şi produse din extract de lavandă
  • uslavender.org;
  • pestre
  • rolavanda
  • ideiafaceri.ro;
  • finantariagricole.ro - Ghid complet pentru cultivarea lavandei
  • bioresurse.ro - Metodă rapidă de autentificare a uleiului esenţial de lavandă

Foto:

  • Cluju.ro
  • Asociaţia Cultivatorilor de lavandă;
  • Lavandă bio Brăila.
Vizualizat: 1654 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?