Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cultura ciupercilor comestibile şi terapeutice

Publicat: 23 ianuarie 2009 - 17:39
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten
În ultima perioadă, condiţiile socio-economice din ţara noastră au impus o nouă orientare profesională a multora dintre noi, care, din diverse motive, am fost nevoiţi să renunţăm la activitatea noastră de bază, uneori chiar de o viaţă, şi să îmbrăţişăm o altă profesie.
Iată motivul pentru care, pentru a întreţine o familie, iar mai târziu pentru o afacere, mulţi dintre noi s-au orientat, şi bine au făcut, spre o muncă productivă, eficientă, cum este cea din agricultură. Aşa s-au înfiinţat ferme pentru cultura melcilor sau peştilor sau pentru cultura ciupercilor comestibile, iar în ultima perioadă de timp, tot mai mulţi fermieri sunt preocupaţi (au citit, au auzit) de aspectul benefic al ciupercilor terapeutice, nu numai pentru cei apropiaţi din familie, dar şi pentru toţi ceilalţi, suferinzi sau nu.

România are potenţial de cultură “bio”

Iată motivul pentru care România deţine un capital intelectual deosebit, dar şi unul “bio”, acesta din urmă referindu-se la sursa, aproape, inepuizabilă de material biologic, ca substrat nutritiv pentru cultura ciupercilor. Ori, cultura acestora, aşa cum foarte mulţi o declară, nu reclamă un efort deosebit. În acest sens, merită să ne valorificăm potenţialul local, cu atât mai mult cu cât cerinţele pe piaţa de consum de ciuperci comestibile sunt foarte mari.

Producţia autohtonă de ciuperci comestibile nu acoperă nici 5% din consumul intern, iar cea a ciupercilor terapeutice este doar la început. Din contactul permanent pe care îl am cu fermierii din România, pot să afirm că cele mai bune rezultate au fost obţinute, în materie de cultură a ciupercilor comestibile şi terapeutice, de către cei care practică această îndeletnicire în zonele colinare şi montane. Aici se poate practica o agricultură ecologică (substratul celulozic este sănătos, aerul curat, ozonat, apa nu este poluată, umiditatea e constantă), ori cultura de ciuperci are nevoie de aceste binefaceri ale naturii. Iată motivul pentru care ciupercile crescute în aceste zone nepoluate se vând în magazine ca “pâinea caldă”.

Cultura ecologică de ciuperci înseamnă tehnologie şi eficienţă

Produsele ecologice sunt, în general, mai scumpe decât cele realizate cu îngrăşăminte chimice sau cu alţi compuşi sintetici. Ciupercile xilofage, cele care consumă lemnul sau paiele, pot fi considerate, fără doar şi poate, produse ecologice; le administrăm doar apă în cursul ciclului de producţie, şi nimic mai mult. Ce alt produs mai ecologic şi mai curat decât ciuperca Pleurotus poate exista! Nu intră în calcul ciuperca albă de bălegar (Champignon), care “înghite” zilnic cantităţi însemnate de pesticide. Motiv pentru care la o producţie mare, liniştit, preţul de producţie poate fi diminuat.

Dar cum putem obţine o asemenea cultură sănătoasă, ecologică? Simplu! Să apelăm la specialişti, care ne vor da soluţiile cele mai eficiente din punct de vedere tehnologic. Aşa sunt biologii, inginerii agronomi, biotehnologii, care deţin cheia succesului. Doar prin colaborare şi contact permanent cu specialiştii în domeniu obţinem o producţie eficientă de produse ecologice, sănătoase.

De altfel, fermierul producător de ciuperci comestibile sau terapeutice, este un biotehnolog, el continuă activitatea ştiinţifică a unui biolog, producător de miceliu, la un alt nivel. El trebuie să respecte cu rigurozitate indicaţiile specialistului, pentru ca miceliul să producă ciuperci frumoasae şi gustoase. Deci munca lui numai în acest fel poate fi eficientă, fermierul fiind absolvit de riscul tehnologic.

Acestea fiind spuse, fără nici un fel de dubiu, nu aţi greşi dacă aţi începe o astfel de afacere, deosebit de frumoasă, relaxantă şi, de ce nu, profitabilă.
Vizualizat: 658 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
Domnule Selegean
|
01. 20, 2012. Friday 09:03
As putea primi si eu datele dvs. de contact? Va rog frumos. Va multumesc. nina72004@yahoo.com
2.
info
|
12. 11, 2011. Sunday 10:46
Domnule Selegean, as dori datele dumneavoastra de contact pentru o eventuala colaborare Va multumesc dani_spir@yahoo.com
1.
Pentru Dl. Selegean
|
05. 07, 2010. Friday 11:41
Domnule Selegean, as dori datele dumneavoastra de contact pentru o eventuala colaborare. Va multumesc. liviu_2032@yahoo.com
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?