Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cultura andivei, ceasornicăria legumiculturii

Publicat: 06 februarie 2009 - 15:02
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten
Andiva (Cichorium intybus) se mai numeşte cicoare de vară, cicoare de Bruxelles, cicoare Witloof sau cicoare de grădină. Este o plantă bienală, de la care sunt consumate frunzele înălbite, sub formă de salate.

Click pe poza pentru galerie!

Silvia Tamaş (foto) este inginer horticol şi consultant agricol în cadrul Centrului Local de Consultanţă Agricolă Gherăeşti, judeţul Neamţ. De asemenea, este şi preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Andive din localitate.

Andivele reprezintă o cultură specifică acestei locaţii. Totul a început în 1930, când directorul de atunci al fabricii de zahăr din zonă, un belgian, a adus seminţe de andivă din ţara sa. Cultura a mers bine, cu toate că la început doar un singur om a avut curajul să se apuce de aşa ceva.

Văzând rezultatele, ceilalţi locuitori ai comunei au deprins şi ei tainele cultivării andivei şi Gherăeştiul a devenit astfel singura localitate din ţară unde andiva este cultivată cu succes. Şi asta nu pentru că nu s-ar fi încercat şi în altă parte. “Doritori au fost multi, deoarece pentru cinci sute de metri pătraţi de cultură se investesc maxim 1500 de lei şi se scoate un profit cel puţin dublu.

Deşi cultura în câmp a reuşit şi prin alte zone ale ţării, în etapa a doua de cultură, forţarea plantei, cei care nu sunt din Gherăeşti se pierd. Aici intervine un secret care se transmite din generaţie în generaţie, secret care nu a putut fi însuşit de nimeni din altă parte, deşi mulţi au venit aici şi ai avut chiar sprijinul localnicilor” ne-a spus Silvia Tamaş.

Producătorii din Gherăeşti se mândresc cu metoda tradiţională de forţare a andivei. Adică, se face un substrat de pământ, se îngroapă andivele, apoi se construieşte un bordei deasupra şi se face un foc prin care se reglează ritmul de creştere a plantei. Astfel, calitatea obţinută aici o depăşeşte cu mult pe cea a andivelor de import, a căror forţare se face cu baie de abur.

Ce le lipseşte gherăeştenilor pentru a fi şi mai prosperi este un marketing adevărat. Un marketing care să propulseze andiva de Gherăeşti pe toate pieţele din România. Deocamdată, fiecare producător îşi comercializează marfa individual, la Bucureşti, ceea ce implică mari cheltuieli cu transportul şi diversele autorizări.

Dacă se vor organiza într-un grup de producători, toate problemele privind depozitarea, desfacerea şi autorizările se vor rezolva mult mai uşor. Suntem convinşi că la fel cum a reuşit să îi adune pe gherăeşteni într-o asociaţie, Silvia Tamaş va reuşi să îi constituie şi într-un grup de producători.

CE ESTE ANDIVA?

Andiva este o leguma aparte, în sensul că apare pe piaţă în sezonul rece, din luna noiembrie până în primăvară. Este cultivată din antichitate, fiind pomenită în scrierile lui Pliniu cel Bătrân şi Dioscoride.

Andiva este rezistentă la temperaturile scăzute. Germinează la 10 grade Celsius, iar plantele apar la două săptămâni după semănat. Semănatul se face după jumătatea lunii mai, până în iunie, destul de târziu pentru o plantă rezistentă la temperaturi scăzute. În ceea ce priveşte cerinţa de apă a plantei, ea nu trebuie udată foarte des, deoarece rădăcina poate putrezi.

De aceea, solul potrivit este unul uşor, nisipos. Plantele tinere trebuie protejate de temperaturi sub 5 grade Celsius şi au nevoie de multă lumină pentru a se dezvolta.
Cultivarea andivelor se face în două etape.

Etapa 1: producerea rădăcinilor tuberizate. Semănatul are loc între lunile mai-iunie, pe teren plan sau straturi înalţate. Întreţinerea culturii: prăşitul este foarte important, mai ales în primele stadii de vegetaţie. Când plantele au 3-4 frunze adevărate, se face un rărit, lăsând 10-15 cm distanţă între plante. Recoltarea are loc toamna începând cu luna octombrie, până permite timpul. Rădăcinile se sortează şi sunt păstrate cele care au grosimea de cel puţin 3-4 cm la nivelul coletului.

Etapa 2: forţarea rădăcinilor. Forţarea rădăcinilor se poate face în sanţuri încălzite, în sere, răsadniţe sau alte adăposturi calde, la întuneric. În primele zile, temperatura se menţine la 12 grade Celsius, după care creşte treptat la 18 grade, timp de 20 de zile. Recoltarea păpuşilor de andive se face după 3-4 săptămâni, când acestea au minim 10-12 cm lungime.

Păpuşile se taie manual, păstrând o bucată mică din rădăcină şi se pot păstra închise în folii de plastic la frigider, învelite cu hârtie care să nu permită trecerea luminii (pentru a fi păstrate etiolate).

O sută de grame de andive proaspete conţin: 1,25 g proteine, 0,20 g lipide, 3,35 g glucide, 3,1 g fibre vegetale, 52 mg calciu, 0,83 mg fier, 15 mg magneziu, 28 mg fosfor, 314 mg potasiu, 22 mg sodiu, 0,79 mg zinc, 6,5 mg vitamina C.

Articol publicat în revista Ferma, 2007

Vizualizat: 1237 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
...
|
02. 16, 2009. Monday 12:13
2.
nicoleta dragomir
|
02. 16, 2009. Monday 12:10
Comentariu editorial
Articolul “Cultura andivei, ceasornicăria legumiculturii” a fost publicat in revista Ferma, editia cu numarul numarul 5 (49), din luna iunie 2007, pagina 55. Toate informatiile prezentate in articol ne-au fost oferite de catre sursele de informare, iar documentarea pentru realizarea reportajului s-a facut la fata locului, in comuna Gherăeşti, judeţul Neamţ.

Intr-adevar, informatiile cuprinse in subcapitolul CE ESTE ANDIVA? coincid partial cu cele de pe site-ul mentionat in comentariul anonim. Insa, toate materialele de informare ne-au fost furnizate de catre surse, fara a presupune ca acestea ar putea proveni de pe internet.

Ne cerem scuze daca am creat neplaceri.
Rugam autorul sa ne puna la dispozitie datele de contact la adresa de e-mail: redactia@revista-ferma.ro, deoarece dorim sa luam legatura cu acesta.
1.
articol bioproduct.ro
|
02. 07, 2009. Saturday 12:17
daca tot ati luat articolul cu totul, puteati sa puneti un link catre sursa http://www.bioproduct.ro/articole/tehnologia-de-cultivare-a-andivelor.htm
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?