Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Costurile de producţie falimentează legumicultorii

Publicat: 23 ianuarie 2022 - 16:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Solariştii produc răsadurile cu inima îndoită şi la costuri exorbitante. Preţurile la energie, combustibili şi inputuri au explodat. Programul de minimis îi descurajează pe cei mai mulţi dintre cultivatori.

După sărbătorile de iarnă, legumicultorii din Matca au intrat la treabă în solar. „Pe 8 ianuarie, după Sf. Ion m-am apucat de semănat tomatele, apoi a urmat ardeiul. Vreau să produc undeva la 10 mii de fire de răsad de roşii şi 12 mii de ardei, iar la sfârşitul lunii voi continua cu fasolea verde”, ne-a declarat Costache Radu.

Legumicultorul, cunoscut ca fiind printre primii care iese cu marfă proaspătă pe piaţă, are un hectar de solarii şi s-a preocupat din timp să pregătească spaţiile pentru noul ciclu de producţie, reparând şi înlocuind folia, aprovizionându-se cu cele necesare viitoarei recolte.     

Îngrijorarea lui Costache Radu, ca şi a tuturor producătorilor de legume, sunt costurile de producţie exorbitante.

 

Nevoiţi să planteze la rece!

 

„Toate materialele şi inputurile s-au dublat, unele chiar s-au triplat. Ca să fac încălzirea la tot hectarul de solar anul trecut consumam undeva la 80 de tone de cocs. Dacă anul trecut a costat 0,75 de lei kilogramul, acum a ajuns la 1,7-1,8 lei/kg. Asta nu-i nimic... Am primit notificare de la Electrica prin care energia electrică s-a scumpit de aproape 10 ori! Pentru exploataţiile agricole preţul unui Kw este de 3,41 de lei fără taxe, de la 0,7 lei, iar, în final, după calculele mele, se va duce la undeva la 7-8 lei. Este foarte mult!”, precizează Costache Radu.  

Costache Radu 01_b

Nu ştiu cum vom ieşi din această situaţie! Probabil că vom schimba modul de lucru. La aceste costuri, nu se merită să producem legume în spaţii cu încălzire şi vom fi nevoiţi să plantăm mai târziu, la rece! - COSTACHE RADU, legumicultor MATCA

Anul trecut costurile de producţie ale legumicultorului s-au dus undeva la 80 de mii de lei. „Anul acesta le punem cel puţin la dublu! Cu cât putem vinde noi kilogramul de tomate sau de ardei ca să ne acoperim cheltuiala? Şi atunci vor veni din afară legume ieftine, iar pe mulţi dintre noi ne aşteaptă falimentul!”, concluzionează producătorul din Matca. 

 

Peste 3 lei firul de răsad!

 

Ca în fiecare sezon, mătcaşul Săndel Pricope a început semănatul tomatelor în răsadniţă la jumătatea lunii decembrie. Are şapte solarii care însumează 75 de ari în care produce numai tomate, promovând hibrizi noi, de diferite culori, dimensiuni şi forme, testaţi şi bine apreciaţi de o clientelă selectată. 

productie rasaduri 2022_b

„Mi-am propus să produc peste 22 mii de fire de răsad, în ciuda unor costuri foarte mari. Folosesc sămânţă hibridă profesională la un leu bucata, şi peste 30 de tone de cocs de rafinărie pentru centralele termice. Preţul unui kilogram s-a dus de la 1 la 2,25 de lei! Dar, mai trebuie să iau în calcul scumpirea îngrăşămintelor şi a altor inputuri, aşa că până la plantare în solar, firul de răsad o să mă coste peste 3 lei!”, ne-a declarat cultivatorul.

La jumătatea acestei luni (la 30 de zile de la plantare), Săndel Pricope va repica tinerele plante în ghiveci, iar după 15 februarie va planta cultura în solar.

 

Monocultura nu ridică probleme


Săndel Pricope nu se îngrijorează că face monocultură, cultivând mai mulţi ani roşii: „Pun două cicluri de tomate. Nu se resimt efectele acestei practici, cum ar fi: transmiterea mai uşoară a bolilor şi dăunătorilor, distrugerea structurii şi diminuarea fertilităţii solului ori scăderea producţiei. Folosesc folii de mulcire, am centrale cu ventilatoare, polenizarea o fac numai cu bondari, aplic îngrăşăminte organice şi produse fitosanitare performante. Nu am avut probleme cu tuta absolutasau cu tripşii, dar cu nici alţi agenţi patogeni”.    

 

Programul Tomata, modificat


„Intenţionez să mă înscriu în Programul Tomata 2022, dar condiţionalităţile împiedică îndeplinirea lui. De la 2 tone producţie minimă, cât prevedea fostul ajutor de minimis, s-a dus la 5,6 tone/1000 mp. Pe 10 ari nu faci o asemenea cantitate cu documente în regulă, mai cu seamă cu hibrizii extratimpurii care sunt slab productivi. Media pe plantă e de cel mult 1,5 kg de fructe. Laşi 3-4 buchete pe tulpină, cu două-trei roşii (chiar şi 12 fructe) nu pot cântări prea mult că sunt mici”, consideră Săndel Pricope. 

Aceeaşi problemă este semnalată şi de alţi legumicultori. Într-o postare pe facebook, Mihai-Dragoș Chesnoiu, producător din Grădinari - judetul Olt, cere ministrului Agriculturii modificări la proiectul de hotărâre aflat în dezbatere publică. “Data programului este una prea timpurie pentru a putea recolta cantități de facturare, cele 5.600 kg fiind oricum o cantitate greu de atins pe întreaga perioadă de recoltare a ciclului extratimpuriu. Vă cer respectuos să luați în considerare termenul de recoltare de 30 iunie și o cantitate mult redusă de comercializare, altfel beneficiarii reali vor fi puțini”, susţine acesta într-o scrisoare deschisă.  

rasad de salata 2022_b


SALATA/BUCATĂ ŞI CEAPA LEGATĂ


PROPUNERE. Chiar dacă în nomenclatura de specialitate salata și ceapa verde se cântăresc, în tot procesul de comercializare aceste două produse se numără, se vând la bucată în cazul salatei şi la legătură în cazul cepei. Propunerile mele pentru cantități realizabile, dar și de stimulare a producției ar fi de 3.000 bucăți la salată/1.000 mp, iar la ceapă verde 40.000/1.000 mp - de aici împărțirea în legături specificată în actul de comercializare. (Mihai-Dragoș Chesnoiu)

 Claudiu Breazu 01_b

În forma actuală, programul de minimis pentru legume în spaţii protejate este greu de realizat. Cantitățile de legume vor fi foarte greu de îndeplinit chiar și pe tot ciclul I de producție, dar mai ales până la 10 iunie eu cred că va fi imposibil pentru 90% dintre producători, CLAUDIU BREAZU, legumicultor Glodeanu Sărat, jud.Buzău

Puțină neglijență te poate lăsa fără răsaduri. Iată la ce să fii atent și ce trebuie să faci pentru a preveni căderea plantelor în răsadnițe!

 

un articol de

Marian MUŞAT

mai multe pe această temă

www.revista-ferma.ro

Vizualizat: 1494 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Micul oier Emanuel Miclăuş visează medicina

Micul oier Emanuel Miclăuş visează medicina

Emanuel Miclăuş, la vârsta de 14 ani, se bucură de cei doi berbeci şi cele 63 de oi de Brează de care are mare grijă.

”De la şapte ani mă ocup de animale, de agricultură, de tot. Toamna le ţinem aici la Haţeg, la fratele meu.Pe timp de iarnă, primăvara şi vara le avem acasă sau la munte. Nu e chiar aşa de greu. Dimineaţa mă trezesc, mă duc la şcoală, vin după-amiaza şi le fac curăţenie, le dau apă, merg cu ele pe câmp, apoi învăţ. Vreau să mă fac medic veterinar, să urmez Facultatea de Medicină”, ne-a mărturisit Emanuel Miclăuş.


Caracteristici si recomandari pentru hibrizii Pioneer Deutz-Fahr 6125 C - ediţie specială în culori Hürlimann Climate FieldView - simplificarea procesului decizional din ferme
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?