Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Contaminare accidentală? - sâmburele legislativ al unui posibil conflict

Publicat: 24 februarie 2018 - 01:51
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Aşa cum scriam în numărul trecut al revistei, propunerea legislativă PL 315/2017 privind agricultura ecologică se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor, iar adoptarea acesteia îi va scuti de plata unor penalităţi pe fermieri, în situaţia în care contaminarea unui teren certificat ecologic nu s-a produs din vina lor.

Dacă în urma analizelor asupra probelor de sol, plante şi din produsele agroalimentare ecologice se identifică prezenţa substanţelor care nu sunt incluse în anexele nr. 1 şi nr. 2 ale Regulamentului CE nr. 889/2008, iar organismul de inspecţie şi certificare constată că aceasta se datorează contaminării accidentale şi nu provine din încălcarea legislaţiei în vigoare cu privire la agricultura ecologică, se aplică sancţiunea de declasare a produsului şi, eventual, terenului, fără ca fermierul să fie nevoit să suporte sancţiuni/penalităţi din partea APIA”, scrie în propunerea legislativă (PL 315/2017) a câţiva deputaţi PSD şi ALDE, înregistrată la Camera Deputaţilor în aprilie sub, care acum se află la Cameră, spre avizare şi adoptare.

Legume eco din Tărtăsesti - Dâmbovita_b

Traseul legislativ
Guvernul nu s-a opus PL 315, i-a dat aviz favorabil cu semnătura premierului Mihai Tudose. În aviz, experţii guvernamentali au considerat că propunerea deputaţilor nu intră în contradicţie cu legislaţia europeană. Vom vedea la timpul potrivit dacă măsura va beneficia şi de girul autorităţilor europene. Fondurile pentru agricultura ecologică, să nu uităm, sunt bani europeni. De precizat că în 6 noiembrie a.c., Comisia de Agricultură a adoptat în unanimitate PL 315, dar a introdus două amendamente şi a respins unul. Dintre cele două amendamente introduse îl semnalez pe cel mai important, care este practic o definire a contaminării în termeni parlamentari, nu neapărat ştiinţifici: ”În sensul prezentei legi, contaminare accidentală înseamnă orice alterare a caracteristicilor fizice, chimice, biologice sau bacteriologice ale solului şi/sau produselor agroalimentare ecologice, produsă prin accident, avarie sau calamitate naturală, fără voia fermierului”. Cu toate avizele primite, PL 315 are toate şansele să fie supusă în viitorul apropiat votului în plen şi, în cele din urmă, să îşi producă efectele. De semnalat că iniţiatorii au solicitat în data de 3 octombrie a.c. Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor dezbaterea în regim de urgenţă a propunerii legislative, dar BP a respins solicitarea.

Păsune certificată eco, Vurpăr-Sibiu_b

Riscuri ale agriculturii bio
Ce spun reprezentanţii organismelor de certificare ecologică despre această iniţiativă?
Ana Goloborodco, reprezentant al S.C. Srac Cert SRL, cu sediul în Bucureşti, mi-a comunicat că, procentual, contaminările ajung la 15-20% din totalul probelor prelevate, iar 10% este reprezentat de contaminări produse din vina operatorilor, iar restul de 5 până la 10% sunt contaminări involuntare. Există, aşadar, fermieri care joacă în picioare cu bună ştiinţă regulile agriculturii ecologice. Există, de asemenea, fermieri de bună-credinţă care se trezesc cu terenul contaminat, ei neavând nici o vină.
Cum ajung terenurile certificate ecologic să fie contaminate fără ca fermierul să aibă vreo vină? Ana Goloborodco mi-a prezentat una dintre situaţii: ”De obicei, e vorba de un vecin care practică agricultura convenţională şi utilizează substanţe chimice, iar acestea ajung şi pe terenul certificat ecologic. Au fost situaţii când fermierul vecin a stropit culturile din avion. Referitor la iniţiativa parlamentară, opinia mea este că pune o greutate în plus pe umerii noştri, ai celor care facem certificarea şi apoi monitorizăm activitatea operatorilor. Ca să scape de penalităţi, şi cei care încalcă regulile vor susţine că nu ei sunt de vină, iar noi vom ajunge la relaţii tensionate cu ei. Eu sper ca anul acesta sau la anul să se limpezească lucrurile, să reziste în agricultura ecologică aceia care o practică din convingere”.
Amelia Răchită, reprezentant Ceres Organic Cert SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, mi-a spus că anul acesta au avut trei cazuri de contaminare involuntară: ”Noi am certificat şi monitorizăm activitatea în cultura mare şi în colectarea de plante medicinale. Într-un caz a fost vorba de pesticide care au ajuns pe un teren dintr-o parcelă vecină. În două cazuri, probele prelevate priveau poluarea unor plante medicinale culese dintr-o fâneaţă certificată, dar care în depozit nu au fost riguros separate de plantele culese din fâneţe necertificate. {i am mai avut fructe de pădure, mure culese de pe marginea liniilor de cale ferată, unde sunt aplicate erbicide. Cred că această lege va fi favorabilă fermierilor care sunt de bună credinţă şi se trezesc cu terenul contaminat, fără să aibă vreo vină”.

Agricultura eco e prea controlată?
L-am contactat pe preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura ecologică BIO România, Avraham Marian Cioceanu, care a recunoscut că nu ştie de această iniţiativă legislativă, dar o consideră binevenită, fiindcă ”de ce să fie sancţionat un fermier intrat în sistemul bio, dacă bate vântul şi aduce în cultura mea pesticide din terenul fermierului vecin?”. Marian Cioceanu mi-a dezvăluit că anul trecut a fost în Comisia de Agricultură a C.D., unde au mai participat şi reprezentanţi ai MADR, dar şi ”cinci fermieri din judeţul Ialomiţa”, tema dezbaterii fiind chiar sancţiunile aplicate de APIA fermierilor din agricultura ecologică, din cauza contaminării terenurilor. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul MADR, anul acesta în judeţul Ialomiţa au fost excluse din sistemul agriculturii ecologice cinci exploataţii: fermele Ratca, Scheauca, Strachina 1, Strachina 2 şi Valea Ciorii, ale operatorului SC IALPESCO SA, cu sediul în Bucureşti, având ca activitate acvacultura ecologică, precum şi exploataţia operatorului Societaţea Agricolă SPICUL, din Adâncata. Mihai Cioceanu nu-şi mai aminteşte cine anume a participat la discuţiile de anul trecut, dar crede că iniţiativa legislativă ar putea fi o urmare a acelei întâlniri. Preşedintele BIO România consideră că fermierii intraţi în sistemul ecologic sunt mult mai controlaţi de autorităţi, ”în trei luni, au câte 7-8 controale”, iar încălcări ale regulilor ar trebui căutate, opinează Cioceanu, la comercianţii de cereale, fiindcă ”amestecă grâul convenţional cu grâul certificat ecologic şi îl vând pe tot ca grâu ecologic”. Afirmaţie gravă, zic eu, care ar trebui şi dovedită cu probe.
Rămâne de văzut ce efecte va avea iniţiativa, dacă va fi adoptată. În prezent, orice contaminare, indiferent dacă s-a produs accidental sau din vina fermierului, atrage automat penalităţi. Cu siguranţă, potrivit noilor reguli, fermierii care vor utiliza cu bună ştiinţă substanţe interzise, vor ţine morţiş să fie crezuţi că substanţele au ajuns acolo accidental. În acelaşi timp, inspectorul din partea organismului de certificare va trebui să dovedească vina operatorului. Sunt create aşadar premisele legislative ale unui război, cu miză financiară, între operatori şi organisme de certificare.

Teren cultivat în sistem eco, Sărata-Sibiu_b

 

PROPUNEREA LEGISLATIVĂ LASĂ LOC INTERPRETĂRILOR
Revenind la textul propus spre adoptare, aş vrea să fac o observaţie. În expunerea de motive, iniţiatorii nu au făcut referire la situaţii concrete. Or, o astfel de măsură s-ar fi justificat în baza unor fapte implicând contaminarea accidentală a unor terenuri certificate ecologic. Deputaţii nu oferă o statistică a acestor cazuri. Câţi fermieri au păţit-o? Din vina cui le-au fost contaminate terenurile? Unde anume? Astfel de date ar fi fost oportune, ba chiar obligatorii în expunerea de motive, pentru ca demersul legislativ să fie cu adevărat convingător. Unde este vorba de bună-credinţă, desigur, o absolvire de sancţiuni financiare ar fi binevenită. Să sperăm că noua prevedere legislativă nu-i va acoperi pe cei care mimează agricultura ecologică, dar vor să nu le scape printre degete banii europeni.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 156 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?