Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Conferinţa Naţională a Cartofului - ediţia 2018

Publicat: 05 iulie 2018 - 20:13
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În Poiana Braşov, pe 21 februarie 2018, peste 300 de invitaţi din lumea cartofului s-au întâlnit pentru a face schimb de informaţii profesionale, pentru a afla ultimele noutăţi din domeniu, precum şi cele mai bune “scurtături” spre un business cât mai profitabil. 

De câţiva ani, la finalul sezonului rece, cultivatorii de cartof din România se adună în Poiana Braşov la iniţiativa Centrului pentru Management Agricol, a Federaţiei Naţionale “Cartoful” din România (FNCR) şi a Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Braşov, cu sprijinul nemijlocit al firmelor Agricover, Bayer şi Intermag. Lumea cultivatorilor de cartof este compactă iar liderii lor sunt carismatici şi plini de iniţiativă.

Conferinţa Naţională a Cartofului - ediţia 2018Click pe poza pentru galerie!Competitivitatea este singura cale spre succes

Competiţia duce la întâlniri profesionale interesante, vii, în care fiecare are ceva de învăţat. La evenimentul de la Poiana Braşov am aflat, de la fermieri din Olanda şi Marea Britanie, ce înseamnă să fii competitiv. Mai bine spus, ce înseamnă să faci parte dintr-o piaţă pe care nu o poţi fenta. Am văzut cum doar cei mai buni dintre cei mai buni reuşesc. Mai ales că în aceste două ţări europene nu există subvenţii la cartof.
Maricel Floricel Dima, secretar de stat în MADR, a onorat invitaţia organizatorilor. Ca şi preşedintele ASAS, Valeriu Tabără. Ambii se dovedesc a fi prieteni ai cartofului. Dacă Valeriu Tabără a intervenit punctual pe tema conferinţei, venind cu argumente profesionale şi bine argumentate, Maricel Dima a rostit o dulce introspecţie în măreţele realizări din epoca de aur a ministrului Petre Daea.
Printre invitaţi l-am zărit şi pe directorul de politici agricole din MADR, Elena Tatomir, care a devenit un personaj apreciat în FNCR, datorită disponibilităţii sale pentru dialog şi negocire, arătată de-a lungul timpului. Au fost prezenţi aproape toţi fermierii mari din sector, dar remarc, în schimb, o absenţă importantă, cea a fermierului nemţean, care este şi colegul nostru, Vasile Pop-Silaghi. M-a bucurat faptul că în sală erau destul de mulţi tineri aplecaţi asupra acestei nobile îndeletniciri.

Tinerii fermieri sunt profund nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă în ţară...
...de la lipsa unor politici coerente care să-i ajute să răzbească în meseria de fermier, până la „molima turmelor de oi” care le pasc terenurile cultivate şi, cel mai rău, spun aceştia, le mai şi infestează cu tot soiul de boli şi dăunători purtaţi pe copite şi în lână.
Am întâlnit tineri implicaţi în cultura cartofului, dar şi în cultura mare şi chiar în creşterea vacilor de lapte. Semn că în Ţara Făgăraşului (o parte din tinerii pe care i-am intervievat sunt din zona Rupea, unii chiar din localitatea Fântâna, localitate de unde provine şi preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România - Gheorghe Boţoman). Unul dintre tinerii cartofari prezenţi este abonat al revistei Ferma de opt ani. Un altul spune că are fotografie de copertă făcută la Târgul Agraria. Cât priveşte site-ul nostru de ştiri Agroinfo, toţi sunt abonaţi la newsletter.
Principala lor nemulţumire este aceea că nu există o bancă agricolă care să le acorde credite pe termen lung cu dobânzi acceptabile. Iar privitor la obţinerea banilor europeni, sunt convinşi că li se pun tot felul de piedici, doar, doar nu-i vor accesa. O altă mare problemă, spun tinerii fermieri, este faptul că străinii cumpără mult prea uşor teren în ţară. Chiar povesteau cum umblă unii investitori străini cu avocatul şi notarul după ei prin sate ca să - citez - „păcălească bătrânii deţinători de teren agricol”.

Asocierea este cheia succesului atât în Olanda, cât şi în Marea Britanie
Dincolo de modalităţile prin care se pot obţine producţii mai bune (sămânţă de calitate, pregătirea solului, fertilizarea optimă, irigarea sau protecţia culturilor), este foarte importantă şi experienţa, dar şi educaţia fermierului. Toate acestea, adunate într-o formă de asociere, devin bunuri comune de care fiecare va avea parte. Aşa se face că Agrico, care este o cooperativă axată pe producţia de cartof pentru consum şi de sămânţă, exportă în acest moment în peste 80 de ţări de pe tot globul. Din cooperativă fac parte peste 900 de fermieri activi, cu suprafeţe cultivate de la 5 ha până la 150 ha de cartof. Peste 13.500 ha sunt cultivate cu cartof de sămânţă (500.000 tone) şi doar 1.000 ha cu cartof pentru spălare/ambalare. Agrico mai cultivă şi 500 ha cu cartof ecologic, pentru că acest segment are o piaţă în dezvoltare continuă. Nu mai vorbim de faptul că fermierii şi-au realizat propria cercetare-dezvoltare în crearea de soiuri care să-i ajute să fie cei mai buni într-o piaţă superconcurenţială.
Asemănătoare este şi povestea fermierilor britanici - spusă de Rob Clayton, director de strategie în cultura cartofului la AHDB (Agriculture and Horticulture Development Board) -, care au dezvoltat cercetarea în interiorul formelor asociative.
La noi, INCDCSZ Braşov, în al 50-lea an de existenţă, încearcă să se prindă de FNCR, dar încă nu au liber la o decizie clară de asociere. Poate doar din cauza legilor sau, mai degrabă, din pricină că terenul acestui institut este râvnit de “rechinii” imobiliari care au posibile ramificaţii în politic şi în administraţie.

Schimbările climatice au o dinamică ameninţătoare
Toţi cei prezenţi la eveniment au adus acest argument în favoarea noilor soluţii care ar putea amortiza aceste şocuri climatice. INCDCSZ Braşov a expus un “slide” din care am observat clar că sudul continentului nostru a ieşit din sfera culturii cartofului, în timp ce ţările nordice devin producători din ce în ce mai importanţi. Iar dacă în vestul continentului cultura cartofului are rădăcini stabile în continuare, în estul Europei lucrurile merg îndărăt.
Totuşi, deşi secretarul de stat Maricel Dima susţine că suprafeţele de cartof pentru consum sunt în creştere (aproape de 200.000 ha) în România, reprezentanţii FNCR sunt sceptici. Cât priveşte cartoful de sămânţă, deşi e subvenţionat destul de serios, anul trecut a avut un mic recul, de la 686 ha în 2016, la doar 659 în 2017. Să nu mai vorbim că în deceniul 1991-2000 suprafaţa medie era de 4.415 ha, iar în cel imediat următor a scăzut la jumătate - 2.680 ha, declinul ajungând la cifra de 320 ha în 2013!
Lumea cultivatorilor de cartof este frumoasă. Cu oameni pricepuţi. Aşa se face că este destul de dificil de condus o organizaţie a cartofarilor. Preşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România, Gheorghe Boţoman, nu va mai candida pentru un nou mandat, dorind să se dăruiască cercetării şi creşterii nepotului său. Se pare că a venit rândul lui Romulus Oprea să preia ştafeta oferită, simbolic, de către Gheorghe Boţoman, care va rămâne - după terminarea mandatului său - consilier. Nouă nu ne rămâne decât să fim cu ochii pe una dintre cele mai interesante asociaţii profesionale din agricultura românească. Poate doar APPR o poate întrece în ceea ce face pentru fermierii săi. Dar în cultura mare e deja o altă lume, mult mai divizată, care are nevoie de o limpezire a viziunii de asociere în scopul de a deveni cei mai buni într-o piaţă care nu pune întrebări idioate, ci doar cerne cu sita performanţei!


COMPETITORII PIEŢEI MIONDIALE A CARTOFULUI
România se află pe poziţia 27 într-un clasament european al producţiei de cartof, cu mult în urma Germaniei sau a Poloniei. E drept că de la producţii medii de 52 t/ha (în Belgia), la doar 17,2 t/ha în România (18,79 după spusele secretarului de stat în MADR, Maricel Dima), e normal să ne simţim depăşiţi, deşi avem şi noi fermieri care ajung la asemenea producţii. Semn că se poate şi este mult loc pentru creştere. În Olanda, costurile de producţie/ha sunt foarte mari, ajungând şi la 4.600 euro/ha (cu amortizări de utilaje, salarii etc.), în timp ce preţul cartofului, la un randament de 50 t/ha, este de 0,9 euro/kg. Mai trebuie spus aici că valoarea terenurilor agricole în Olanda a sărit de 50.000 euro/ha şi are o tendinţă crescătoare, a subliniat Karst Weening, Policy Specialist Market Access al organizaţiei NAO.
În topul mondial al cultivatorilor de cartof, pe prima poziţie este China, cu 25% din totalul producţiei mondiale de 378,4 milioane tone. UE produce 62 mil. tone de cartof şi e prezentă în top 10 mondial cu Germania, Polonia (ambele 3%), Franţa şi Olanda (ambele 2% ). Olanda ocupă ultima poziţie în acest top.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 32 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!