Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cod portocaliu în SOLAR

Publicat: 29 martie 2018 - 01:42
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Prima lună a primăverii, martie, denumită după zeul roman al Războiului, nu-şi dezminte numele. Mulţi fermieri susţin că adevărata iarnă s-a manifestat sub toate aspectele meteorologice încă de la debutul desprimăvărării, atunci când s-a înregistrat cel mai geros 1 martie din ultimii 60 de ani, asezonat cu episoade autentice ale sezonului rece: ploi îngheţate, polei, lapoviţă şi ninsoare, rafale de vânt, temperaturi de 20 de grade cu minus.

Sigur, toate acestea au pus la grea încercare cultivatorii de culturi speciale (legumicultorii, pomicultorii) sau pasionaţii de grădinărit. Fermierii ştiu cel mai bine cât de importantă este protecţia culturilor. Investiţiile în sectorul horticol sunt consistente şi ele se pot securiza, neîndoielnic, prin aplicarea unor tehnologii de cultură performante. La o primă impresie, s-ar putea spune că acestea din urmă măresc costurile de producţie, dar tocmai neaplicarea lor poate conduce, aşa cum s-a mai întâmplat, la pierderi substanţiale de producţie. De regulă, producerea răsadurilor de legume în România se face începând cu luna decembrie şi se continuă până în vară, în funcţie de specie şi de ciclul de cultură.

Speciile de legume şi climatul termic optim
Fiecare specie are anumite pretenţii faţă de temperatură, iar acest aspect este foarte important pentru a putea asigura plantelor condiţiile optime de creştere şi de dezvoltare.
Castraveţii sunt printre cei mai pretenţioşi, necesitând un minim 15-16oC pentru germinare, dar un optim de 22-26oC. Temperatura se corelează cu umiditatea de 100% şi cu lipsa luminii până la răsărire. La temperaturi sub 10oC, creşterea şi dezvoltarea plantelor de castraveţi sunt reduse la minim, iar la 5oC acestea nu supravieţuiesc. Sistemul radicular are nevoie de temperaturi de minim 12oC pentru a-şi desfăşura activitatea.
Fasolea verde necesită un minim de 8-10oC pentru a germina, cu un optim de creştere de 22-25oC. La o temperatură mai mică de 10oC, stagnează din creştere.

Costel Vînatoru_bCOSTEL VÎNĂTORU

“Ardeiul este o plantă a cărei temperatură minimă de germinare este de 14-15oC, cea optimă fiind de 25-28oC. Plantele cresc şi fructifică chiar corespunzător la temperaturi de 22-25oC, însă de la 15oC în jos, creşterea încetează, plantele nu mai fructifică, iar pe vîrful lăstarilor apare un număr mare de flori care vor avorta. Vinetele au pretenţii ridicate faţă de căldură, ele au nevoie de o temperatură minimă de germinare de 14-15oC grade, iar cea optimă este de 27-30oC. Aceste cerinţe ridicate au, totuşi, un beneficiu: vinetele (mature) rezistă inclusiv la temperaturi de 45oC”, a susţinut Costel Vînătoru, cercetător la SCDL Buzău.
Tomatele sunt plante termofile. Temperatura minimă de germinare a seminţelor este de 10oC, optima fiind de 24oC. Temperatura excelentă pentru creştere şi fructificare este cuprinsă între 22 şi 28oC; la temperaturi sub 17oC apar malformaţii ale fructelor. Noaptea, în spaţiile de cultură, temperatura trebuie să fie cu 5-7oC mai mică faţă de cea diurnă. De menţionat faptul că temperatura optimă a solului trebuie să se situeze între 18 şi 20oC.
Unele specii legumicole, printre care se numără varza şi salata, sunt mai puţin pretenţioase faţă de factorul temperatură.
Varza răsare la minim 3-4oC, cu un optim de 18-20oC. În faza de răsad, plantele preferă temperaturi de 12-14oC, însă dacă sunt călite, acestea pot suporta chiar şi temperaturi negative.
Salata germinează la minim 2-3oC, cu un optim de 18oC. La temperaturi de 7-10oC, plantele răsar în 6-10 zile de la semănat. Salata poate ierna în faza de rozetă, în acest stadiu rezistând la -6oC fără a fi afectată. Pentru creştere şi dezvoltare, are nevoie de 7-8oC până la 12-13oC. În general, la răsaduri se asigură o diferenţă de temperatură dintre zi şi noapte de 5-7oC.
Cunoaşterea acestor parametri (Sursă: Lagunovschi Viorica, Vînatoru Costel, „Legumicultura”, Editura Alpha MDN, Bucuresti, 2016) este importantă pentru evitarea riscului ca eforturile şi investiţiile suportate de legumicultori să fie compromise.

Foliile profesionale - soluţii optime pentru solarişti
Înainte de înfiinţarea culturilor prin plantare de răsad, se efectuează călirea acestora pentru a asigura o mai bună rezistenţă a tinerelor plante la temperaturi scăzute. Operaţiunea constă în adaptarea treptată a răsadurilor de la temperaturile din spaţiul de creştere la cele din mediul în care urmează să fie plantate. Astfel, cu câteva zile înainte de plantare se opreşte sursa de căldură şi se aeriseşte periodic răsadniţa. „Când vorbim de culturile legumicole în mediu protejat, de mare importanţă este utilizarea foliilor profesionale pentru acoperirea solariilor. Prin aditivii pe care îi conţin, acestea împiedică pierderea căldurii acumulate în timpul zilei în solar, permiţând o bună difuzie a luminii de-a lungul perioadei de vegetaţie. Apoi, folia termică de rândul II, amplasată între folia de acoperire şi cultură, care are un coeficient de termicitate foarte mare, asigură o diferenţă de 4-5oC faţă de temperatura de afară. Aditivii de termicitate utilizaţi la fabricarea foliei termice fac diferenţa dintre o folie clasică şi una aditivată, cu efecte consistente asupra menţinerii unui confort termic mai ridicat în spaţiile protejate”, ne-a declarat Marius Petrache, proprietarul companiei Marcoser.

Marius Petrache_Marcoser_bMARIUS PETRACHE

Cunoscutul specialist din Matca a susţinut că folia microporoasă de tip agril, menită să asigure o diferenţă de temperatură de 4-5oC în interior faţă de exterior, este din ce în ce mai utilizată de solarişti la o gamă largă de culturi, fiind amplasată deasupra plantelor, protejându-le astfel de îngheţ.
De asemenea, folia microporoasă de tip agril este preferată şi de fermierii ce cultivă legume în tunelele şi în spaţiile joase de cultură. Acest tip de folie se prezintă sub forma unei pânze fine, cu greutate mică, ce permite pătrunderea luminii şi a apei, nefiind necesar să fie îndepărtată în cazul precipitaţiilor. Folia de tip agril se poate folosi cu succes şi în livezi pentru protejarea pomilor fructiferi.
Cu influenţă considerabilă în optimizarea unui climat termic al mediului de cultură este utilizarea foliei de mulcire. Aceasta ajută la încălzirea solului, aspect foarte important în cazul culturilor timpurii, fiind cunoscut faptul că rădăcinile plantelor au nevoie de temperaturi de minim 10-12oC pentru a-şi realiza funcţiile nutriţionale. Specialiştii recomandă ca pentru culturile timpurii să fie folosite foliile transparente şi nu cele negre, deoarece acestea din urmă menţin solul rece. De asemenesa, folia de mulcire de culoare neagră se utilizează şi în cazul culturilor legumicole din ciclul al doilea de producţie, începând cu jumătatea lunii aprilie (Sursa Costel Pohrib, Marius Petrache, „Tehnologii moderne de cultură a legumelor timpurii în sere şi solarii”, Ed. Printech, Bucuresti, 2011).


PRODUSE PENTRU MĂRIREA REZISTENŢEI PLANTELOR LA STRES
„Toate produsele (folii profesionale - n.r.) ajută la menţinerea unor temperaturi mai ridicate la nivelul plantelor, fie că este vorba despre culturi protejate, fie în câmp. Totuşi, dacă temperaturile sunt suficient de scăzute, plantele pot fi afectate. În acest caz, aplicarea foliară a produsului Codifrost Plus - un îngrăşământ foliar conceput special pentru eficientizarea asimilării potasiului în condiţii de stres, măreşte rezistenţa la frig şi ajută la protejarea culturii împotriva îngheţului. Aplicat la numeroase culturi în condiţii vitrege din primăvară, Codifrost Plus şi-a dovedit eficienţa, mai ales utilizat cu folia de tip agril. Aplicarea se face cu 24-48 de ore înainte de apariţia temperaturilor scăzute, la toate speciile legumicole şi pomicole”, a precizat Marius Petrache.
De asemenea, este important ca plantele să fie bine înrădăcinate pentru a putea rezista mai bine condiţiilor extreme şi de stres termo-hidric. Utilizarea produsului Mas-Raiz+ (o soluţie pe bază de compuşi macromoleculari şi microelemente) conduce la favorizarea apariţiei perişorilor absorbanţi la nivel radicular al tinerelor plante, cu efecte benefice asupra bunei creşteri şi dezvoltării ulterioare, asigurând, în acelaşi timp, o rezistenţă mai ridicată la toate tipurile de stres.

Vizualizat: 1506 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?