Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

CERCETĂTORII de la Vidra, între SOLARIŞTII vâlceni

Publicat: 12 aprilie 2019 - 09:42
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Un grup de cercetători de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură (ICDLF) Vidra, în frunte cu directorul general al instituţiei - Gicuţa Sbârciog, a participat la o întâlnire cu producătorii de legume în solarii din judeţul Vâlcea. Invitaţia a venit din partea lui Ovidiu Barbu, şeful Direcţiei Agricole Vâlcea.

Discuţiile cu cei aproape 75 de cultivatori vâlceni participanţi s-au purtat în prezenţa subprefectului Aurora Gherghina, a lui Adrian Mihăilă - director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură şi a lui Ionuţ Vasile - vicepreşedintele Filialei Vâlcea a Societăţii Române de Horticultură.
Dezbaterile au vizat două tematici: “Aspecte privind prevenirea şi combaterea atacului agenţilor patogeni şi dăunătorilor la culturile de legume din spaţii protejate”, expusă de Marcel Costache, membru titular al ASAS, şi ”Nutriţia şi fertilizarea tomatelor cultivate în solarii”, prezentată de subsemnatul.

Victor LÄ‚CÄ‚TUÅž_b

Tuta absoluta poate fi ţinută în frâu
Înscrierile la cuvânt au fost destul de animate, cu atât mai mult cu cât prezentările au avut pe alocuri un caracter interactiv. Un interes deosebit l-a reprezentat controlul moliei miniere a frunzelor, Tuta absoluta, o microlepidopteră care în solarii poate dezvolta 10-12 generaţii pe an. Monitorizarea acestui dăunător se poate face încă din perioada de producere a răsadurilor folosind capcanele cu feromoni.
Printre metodele de combatere s-au menţionat insecticidele biologice Spintor 48 EC (2,5 ml/10 litri), cu efect şi asupra omidei fructelor, Bactospeine DF 33-66 g/1000 m 2 , Bacillus thuringiensis, parazitul Trichogramma cacoeciae şi prădătorii Nesidiocoris tenuis şi Macrolophus caliginosus.
De asemenea, s-au menţionat cele mai eficace produse de combatere chimică. Având în vedere rezistenţa acestui dăunător, Marcel Costache a făcut precizări importante despre modul cum trebuie efectuate tratamentele şi mai ales alternarea unor produse, dar şi folosirea plaselor “insect proof” şi dublarea intrărilor în solar.

Solarii valcene_b

Microclimatul optim în condiţii de nebulozitate
În cealaltă prezentare, am abordat aspecte specifice producerii răsadurilor de tomate destinate accesării celor 3.000 euro, atât de bineveniţi cultivatorilor de tomate extratimpurii. Au fost discuţii privind sistemele de încălzire - centrale termice pe bază de cărbune, peleţi, talaş, rumeguş sau electric. Am atras atenţia asupra pericolelor care pot apărea din cauza unei aerisiri deficitare şi reducerii intensităţii luminoase ca urmare a protejării excesive a plantelor din dorinţa de a diminua cât mai mult pierderile de căldură. Trebuie evitate temperaturile prea ridicate în condiţii de nebulozitate accentuată. Se recomandă aplicarea unor tratamente cu produse retardante de tip Cycocel sau pur şi simplu zeama bordeleză.

Program de nutriţie adecvat
Referitor la cultura propriu-zisă de tomate extratimpurii, am insistat asupra importanţei fertilizărilor echilibrate, în conformitate cu fazele de vegetaţie şi cu condiţiile specifice de mediu. Temperaturile mai scăzute pot induce deficienţe de fosfor, element de bază în asigurarea cu energie a plantelor. Îngrăşămintele Geliasol 13.66.13 + ME sau 13.62.0 + Ca + Mg, în doze de 0,2-0,5 kg/1000 mp, sau 0,3-1,0 g/litru de apă, sunt foarte eficiente. Nu am omis nici rolul potasiului în obţinerea unei calităţi comerciale importante pe o piaţă concurenţială foarte dură şi, nu de puţine ori, neloială pentru producătorii noştri. În acest caz am recomandat aplicarea foliară a îngrăşământului Solfert 10.5.40 + ME, în doză de 0,3-0,4 kg/1000 mp, sau Solar Potasiu, în doză de 0,6-1,0 litri/1000 mp.

Solarii valcene_b

Subvenţionare echitabilă
O discuţie aparte a vizat discriminarea adusă de programul tomatelor între cultivatori. De altfel, acest aspect se discută la nivel de ţară. Cultivatorii de ardei, pătlăgele vinete, castraveţi etc. se consideră nedreptăţiţi. Personal, având în vedere succesul programului tomatelor, presupun că MADR, împreună cu reprezentanţii acestor cultivatori, va încerca să găsească o soluţie echitabilă care să conducă la atingerea unui deziderat major şi anume construirea de noi suprafeţe de solarii şi modernizarea celor existente. Există o propunere din partea unor cultivatori de a fi creditaţi de către unele bănci, cu dobândă nu mai mare 2%. Ar putea fi de fapt o dobândă subvenţionată de către stat. În acest caz sigur că se vor impune unele restricţii: suprafaţa minimă construită să fie de 2000-2500 mp, structura să fie din fier, solicitanţii să facă parte dintr-o organizaţie de producători, iar producţia să fie fiscalizată în totalitate. Producătorii trebuie să înţeleagă că sacul cu bani al guvernanţilor nu e fără fund şi că de regulă, în toată lumea, orice activitate comercială este impozitată.

Solarii valcene_b
După prezentările efectuate, ne-am deplasat în zona Drăgăşani la fermierul Ion Bica, a cărui familie deţine circa 0,5 ha de solarii moderne. Legumicultorul este înscris în programul “Tomate” al MADR. Solarul răsadniţă, cu înălţimea de 4,5 m, este acoperit cu folie dublă, cu pernă de aer cu compresor şi presostat, cu mese încălzite cu apă caldă din centrala termică, pline cu răsaduri în paleţi alveolari. Solariile pentru cultura de tomate propriu-zisă sunt pregătite în vederea plantării şi sunt asigurate cu centrală termică. Ion Bica şi fiul său Viorel sunt foarte mulţumiţi de sprijinul acordat de către MADR, dar au menţionat că efortul financiar al familiei a fost şi este foarte mare în continuare. Creditele luate de la bănci au dobânzi exagerate. Ar fi de dorit un ajutor financiar mai consistent sau alte soluţii venite din partea ministerului.

Solarii valcene_b


O PRODUCŢIE DE 76.000 TONE DE LEGUME
În zonarea legumiculturii judeţului Vâlcea, regiunea este trecută la categoria a II-a. Eu cred că dacă am face o microzonare, partea de sud a judeţului s-ar încadra perfect în zona legumicolă I. Până în 1990, în acest judeţ se cultivau circa 3.200 hectare, cu o producţie totală de legume de circa 30.000 de tone. După acest an, aşa cum s-a petrecut mai peste tot în România, suprafeţele cultivate cu legume s-au redus semnificativ, chiar şi cu 50%.
Dar iată că în prezent arealul reintrodus în circuitul legumicol, în câmp şi în solarii, a ajuns la circa 5.123 ha, cu o producţie totală de circa 76.000 de tone de legume. Principalele specii cultivate sunt varza, ceapa şi unele rădăcinoase.

Solarii valcene_b
În sudul judeţului, s-a dezvoltat o puternică ”industrie” de producere a legumelor în solarii. Domeniul a luat avânt şi mai mare după lansarea de către MADR a programului tomatelor. Suprafaţa totală de solarii este deocamdată de numai 42 ha. Dar dacă în 2017, în programul MADR au fost înscrişi 36 de producători, în 2018 numărul lor a crescut la 84, iar acum, după cum ne-a spus fostul director al Direcţiei Agricole Vâlcea, Marin Cernătescu, se aşteaptă ca numărul celor care vor accesa programul să treacă de cifra 100.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)

Vizualizat: 374 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?