Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cercetarea LEGUMICOLĂ e decisă de PIAŢĂ

Publicat: 08 ianuarie 2018 - 23:19
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ultimele creaţii ştiinţifice ale cercetătorilor de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău mi-au atras privirile la prima ediţie a Târgului Internaţional pentru Agricultura Ecologică ECO-INT NATURAL TASTE, de la Bacău.

Aici am putut admira strădaniile oamenilor de ştiinţă băcăuani de a realiza noi varietăţi de legume.

„Cred că nu este o specie legumicolă la care unitatea noastră să nu aibă acoperire sau cel puţin un soi brevetat”, mi-a declarat din capul locului Silvica Ambăruş, fostul director al staţiunii din Bacău. Iar munca de cercetare continuă. „Acum spre omologare avem câteva linii de tomate şi de ardei gras. Sunt în curs de derulare proiecte naţionale prin care ne-am angajat să ieşim pe piaţă cu hibrizi şi soiuri noi de legume; de aceea ne preocupă să îmbunătăţim parametrii: timpurietate, calitate, aromă şi gust, aşa cum ne solicită cultivatorii şi consumatorul final. Noi nu facem un soi de dragul de a-l crea, de dragul de a-l pune în sertar sau de a obţine o hârtie pe el”, a adăugat Silvica Ambăruş.

Aurul staţiunii: Auria Bacăului!

Fostul director al staţiunii Bacău a continuat afirmând că cercetarea legumicolă trebuie să fie sub comandamentul pieţei: „Ce solicită piaţa la ora actuală, trebuie să facem, iar gustul nu se discută. Noi avem un soi de fasole urcătoare cu păstaie verde care întrece varietatea Auria Bacăului cu păstaia galbenă, dar cum consumatorul nu este obişnuit să consume fasole verde, o solicită pe cea galbenă. Trebuie să ne pliem pe gustul consumatorului”.
Reprezentativă pentru SCDL Bacău este fasolea urcătoare Auria Bacăului, un soi semitardiv, cu perioada de vegetaţie de 54-57 de zile până la maturitatea de consum, cu păstaia dreaptă, uşor curbată şi cu lăţimea de 1,9-2,0 cm, ce prezintă rezistenţă la Colletotrichum indemutianum şi Xanthomonas phaseoli.

Fasole-urcatoare-AURIA--BACAULUI.2_b

 Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi in revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Un articol semnat de MARIAN MUŞAT

Vizualizat: 662 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?