Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Centru de Excelenţă pentru NUC şi CIREŞ la Sârca

Publicat: 13 august 2018 - 22:53
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Luna trecută, la Pepiniera Sârca - Bălţaţi, judeţul Iaşi, au fost consemnate două momente deosebit de importante pentru cercetarea ştiinţifică românească, precum şi pentru sectorul de producţie. Pentru prima dată, după 25 de ani, conducerea ASAS a invitat la o întâlnire de lucru, factorii de conducere de la toate staţiunile de cercetare-dezvoltare din zona Moldovei. Totodată, aici a fost inaugurat Centrul de Excelenţă al Cireşului şi Nucului.

 

De la întâlnirea din judeţul Iaşi a întregii conduceri a ASAS cu reprezentanţii cercetării agro-zootehnice moldave nu putea să lipsească preşedintele ales al ASAS, Valeriu Tabără. ”Aici am organizat cea de-a patra reuniune cu conducerile Staţiunilor din zona Moldova, după ce precedentele discuţii le-am avut la Turda, la Mărăcineni şi la Murfatlar. În contextul actual, când se modifică anumite legi privitoare la cercetarea agricolă, vrem să discutăm impactul cu toţii, concret şi pe paliere clare. Discutăm cu toţi directorii de Staţiuni din fiecare regiune, în prezenţa tuturor, pentru a creiona strategic partea de dezvoltare în etapa imediat următoare şi partea de măsuri pentru a ne menţine într-un sistem funcţional. Sursele financiare pentru cercetarea agricolă nu vor fi foarte multe, dar cele care vor fi primite de la buget trebuie să le justificăm prin rezultate concrete, care să fie regăsite ulterior în agricultura românească şi care să ajute la creşterea performanţei sistemului.
După 45 de ani de activitate, pot să accentuez public ideea că noi nu vom putea face performanţă cu importuri de rezultate de cercetare. Acelea pot fi performante în zonele în care au fost obţinute, dar nu sunt adaptate la realităţile şi condiţiile din România”, sublinia Valeriu Tabără.

Centru de Excelenţă pentru nuc şi cireş la SârcaClick pe poza pentru galerie!

Pepiniera Sârca - fanion al cercetării pomicole autohtone
La rândul său, secretarul ASAS, Mihai Nicolescu, evidenţia faptul că cercetarea agricolă românească are şanse de dezvoltare inclusiv prin implicarea activă a factorilor de decizie de la nivelul fiecărei unităţi de profil, iar din acest punct de vedere Pepiniera Sârca din cadrul SCDP Iaşi reprezintă un bun exemplu, fiind considerată, în acest moment, un adevărat fanion al cercetării pomicole româneşti. ”Suntem prezenţi aici în semn de preţuire pentru nivelul activităţii ştiinţifice desfăşurate şi cu dorinţa ca cercetarea agricolă românească să fie unitară, în sensul că, sub pavăza ASAS, aceste unităţi să îşi urmeze cursul normal. Sperăm ca, în noile coordonate, să putem reabilita cât mai curând cercetarea agricolă românească, sector care, cu toate că a beneficiat de apariţia Legii 45, completată cu celelalte acte normative, inclusiv Legea 72/2011, totuşi nu a primit o finanţare adecvată. La ora actuală, cu ajutorul MADR, am reuşit să avem 38 de HG, urmând a fi promulgate şi celelalte 16, iar după aceea putem spune că există o bază legală şi materială pentru relansarea despre care aminteam”, menţiona secretarul ASAS.

Singurul centru de excelenţă pe pomicultură din România
Dovadă a faptului că, dispunând de resurse materiale reduse, dar de multă voinţă şi de ştiinţa domeniului, pot fi realizaţi paşi înainte în cercetarea autohtonă, este şi recenta reuşită a SCDP Iaşi: inaugurarea Centrului de Excelenţă al Cireşului şi Nucului, singurul centru de acest tip din ţară pe pomicultură, rezultat al unor investiţii proprii, ale ASAS - prin SCDP Iaşi - şi ale MADR.
O clădire complet renovată, cu compartimentare actualizată şi cu o dotare de nivel mondial a laboratoarelor, noul centru de cercetare beneficiază şi de o tehnologie inovatoare. ”În condiţiile în care România poate şi trebuie să devină producătoare de rezultate ştiinţifice nu doar pentru zona naţională, ci şi pentru export, în cadrul Centrului de Excelenţă de la Sârca deja se fac paşi importanţi, inclusiv pe segmentul de tehnologie, nu numai pe partea biologică. Chiar îi sugeram domnului director Gelu Corneanu să facă documentaţia pentru omologarea şi brevetarea tehnologiei de la cultura nucului, pentru că este unicat. Mă refer la procedură şi nu mai vorbesc despre modul de calusare, de celelalte tehnici de altoire la nuc, care nu sunt chiar atât de simple şi care ţin seama şi de anumite particularităţi biologice. Aici se desfăşoară o activitate de mare performanţă şi care arată exact şi practic ce înseamnă biotehnologia”, menţiona academicianul Valeriu Tabără.
Centrul de Excelenţă al Cireşului şi Nucului a fost înfiinţat prin intermediul proiectului ADER 3.3.11/2015 ”Metode inovative de obţinere a nucului altoit pentru înfiinţarea plantaţiilor ecologice în perspectiva schimbărilor climatice majore pe plan mondial”. Instituţia coordonatoare a proiectului este SCDP Iaşi, director de proiect - Gelu Corneanu, în parteneriat cu ICDP Piteşti - Mărăcineni, SCDP Constanţa şi USAMV Iaşi.
Obiectivul general al proiectului vizează modernizarea tehnologiilor de înmulţire şi de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficienţă a resurselor naturale şi antropice şi diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice. În mod specific, se realizează cercetări integrate, astfel încât să rezulte soluţii pentru utilizarea durabilă a biodiversităţii şi a resurselor naturale autohtone, optimizarea şi implementarea metodelor inovative de obţinere a nucilor altoiţi necesari înfiinţării de plantaţii ecologice, în perspectiva aceloraşi semnale determinate de schimbările climatice mondiale.

Valeriu Tabara_b
Valeriu Tabără: “Importăm genetică, tehnologie, maşini, utilaje etc. Unde se duce profitul? De ce realizăm doar 15-16 miliarde de euro, în condiţiile în care am putea obţine 40 de miliarde de euro din producţia noastră? În Portul Constanţa, cât control are România asupra producţiei agricole care iese din ţară? Sunt doar câteva dintre întrebările spre care trebuie să privim mai atent, aşa cum mult mai atent trebuie privită problema vânzării terenurilor agricole din România”.

Centru de Excelenţă pentru nuc şi cireş la Sârca_b
IMPORTĂM CERCETARE ÎN VALOARE DE UN MILIARD DE EURO/AN
În anul 1990, cercetarea românească beneficia de 155 mii de hectare de teren, iar astăzi suprafaţa rămasă pentru cercetare agricolă a ajuns la aproximativ 36 mii hectare, informa Mihai Nicolescu. “Astăzi, putem consemna nevoia imperativă ca două mari elemente să fie puse la dispoziţie, pentru relansarea cercetării, respectiv finanţarea şi atragerea tinerilor în acest domeniu, prin salarii atractive. Un obiectiv esenţial este ca ASAS să devină ordonator principal de credite, astfel încât să putem asigura anual necesarul de fonduri pentru plata cercetătorilor şi pentru investiţii. Putem spune că suntem în ceasul al doisprezecelea, în care specialiştii pe care încă îi mai avem pot să îi ajute pe tinerii care ar urma să se îndrepte spre acest domeniu. Un cercetător se formează în 7-8 ani, or dacă nu investim acum în transferul de cunoştinţe dinspre cei care încă nu au ieşit la pensie, noile generaţii cu greu vor putea ţine pasul cu nivelul cercetărior din plan mondial. Estimăm că, la ora actuală, noi importăm cercetare, mă refer la creaţiile biologice (vegetale şi animale) în valoare de aproximativ un miliard de euro anual Cu voinţă şi cu suflet, această cheltuială poate fi diminuată, prin realizările din ţară”, menţiona secretarul ASAS.


NUCUL NEGRU ROMÂNESC AR PUTEA SALVA POMICULTURA MONTANĂ
Totodată, la Pepiniera Sârca a fost înfiinţată o bază de cercetare pentru dezvoltarea activităţii pomicole montane. ”Dacă activităţile pomicole din zonele submontane ori de câmpie prezintă anumite elemente specifice, tot la fel de specifică şi mai puţin abordată este pomicultura montană. Pe lângă pădurile imense, considerăm că plantaţiile de pomi pot aduce un aport deosebit de important în primul rând mediului, precum şi un aport economic important pentru locuitorii din spaţiul montan românesc”, preciza Gelul Corneanu, directorul SCDP Iaşi, reamintind că în urmă cu 10-15 ani, a apărut moda cu cultura de Paulownia, importată pe bani grei. Timpul a demonstrat faptul că nu s-a obţinut materialul lemnos visat şi nici câştigurile aşteptate. În toată această perioadă, din păcate, am uitat de faptul că România este, poate, singura ţară din Europa care mai are, răzleţ, în păduri, nucul negru (Juglans nigra). “Această specie este protejată de lege, în total în România mai existând aproximativ 4-5 mii de exemplare. Această specie oferă un lemn deosebit de bun pentru industrie, fixează foarte bine rădăcinile şi versanţii. Din acest considerente, desfăşurăm un proiect de cercetare pe specia Juglans nigra, vizând dezvoltarea culturii de nuc negru în zonele montane ale României, dar şi acolo unde este nevoie de perdele de protecţie, deoarece vorbim despre un arbore care se pretează inclusiv pentru zona de câmpie, putându-se cultiva în areale cuprinse între cota zero şi două mii de metri altitudine”, spunea directorul SCDP Iaşi.
Atunci când se recoltează lemnul nucului negru, adică în anul 15 de vegetaţie, plantaţia nu trebuie reînfiinţată deoarece, din ”vechea cioată” vor da puieţii, iar prin lucrări minime următoarea producţie va putea fi obţinută nu în 15 ani, ci în 7 ani. SCDP Iaşi deţine aproximativ 500 de exemplare de nuc negru, an de plantare 1980, din totalul existent în România, de 4 mii de pomi, aproximativ 3 mii găsindu-se în zona Moldovei, în gestionarea sectorului silvic.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

 

Vizualizat: 1385 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?