Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cartoful românesc a intrat în Europa

Publicat: 05 august 2010 - 09:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Dacă până în anul 1989 cartoful românesc a făcut obiectul exportului în ţări precum cele din spaţiul est-european, Orientul Apropiat şi nordul Africii, dar şi în Europa Occidentală, mai ales sub formă de amidon, după 1989, cu excepţia Republicii Moldova, cartoful nostru a ajuns rar şi în cantităţi foarte mici la export.

Click pe poza pentru galerie!

La negocierile din preaderare, cartoful n-a avut o susţinere naţională adecvată şi nici Europa nu dorea foarte mult să discute acest subiect, având în vedere faptul că ţări ca Olanda, Germania, Anglia, Franţa, Danemarca, Polonia, realizează anual cantităţi excedentare însemnate, iar randamentul la hectar este considerabil (45-50 t/ha).

Firme de prestigiu de producere şi multiplicare a cartofului de sămânţă din Olanda, Germania sau Danemarca, au depăşit demult granitele Europei şi sunt angrenate în contracte substanţiale şi pe termen lung cu fermieri din America, Asia, Africa şi chiar Oceania.

Materialul biologic produs în România a scăzut drastic în ultimii ani, importurile fiind singura soluţie de menţinere a standardului de calitate pentru principalii cultivatori de cartof pentru sămânţă.
Anul agricol 2006 a fost însă foarte dificil şi pentru Europa. Pe lângă faptul că producţia de cartof a fost, în general, mai mică decât în anii precedenţi, cantitatea de sămânţă certificată a fost drastic diminuată datorită declasărilor din cauza infecţiilor virotice şi a altor boli de carantină.

Ori, acolo, e clar, cu calitatea nu e de joacă! S-a declasat şi nimeni nu mai are curajul să iasă la marginea şanţului să vândă o marfă care nu are acte în regulă, aşa cum se întâmplă la noi. De fapt, comparaţia este deplasată. Acolo, în vechile state membre, un întreg sistem concură pentru respectarea legii.

 

Cerere este, numai să avem ce oferi

Programul strategic comunitar de dezvoltare a agriculturii, în strânsă corelare cu protecţia mediului şi combaterea poluării, prevede, printre altele, înlocuirea în următorii cinci ani a petrolului cu biocombustibili, în proporţie de 20%. Ori pentru acest deziderat o mare parte din suprafaţa agricolă va trebui cultivată cu plante oleaginoase, iar Europa subvenţionează aceste culturi. Pe de altă parte însă, culturile alimentare tradiţionale (grâu, cartof, spre exemplu), se diminuează, iar piaţa trage semnale de alarmă.

Acest ultim aspect, corelat cu diminuarea producţiilor de cartof din motive climatice, au  indus în Europa o anumită creştere a cerinţei de cartof în general şi a seminţei, în special.
Cred că se ştie deja că exportăm în Ungaria cartof de consum; partide de mii de tone şi la un preţ satisfăcător (0,8 lei/kg).

Poate mai puţini ştiu că firme de prestigiu din Olanda şi Danemarca ne-au solicitat cartofi de sămânţă pentru a-şi onora la rândul lor contractele de livrare încheiate cu ani în urmă pentru o perioadă apreciabilă; vor să fie parolişti şi plătesc bine pentru asta. Și noi ştim că o tonă de cartof din categorii superioare se ridică la 550-650 euro, fără transport.

Să zicem că acesta e un pas spre normalitate şi să avem încredere că Europa va mai avea nevoie de cartoful din România!

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007

Vizualizat: 824 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?