Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cartoful proaspăt sănătos

Publicat: 16 august 2017 - 17:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cartoful este un aliment de bază, alături de pâine sau complementar cu aceasta. Datorită gustului plăcut, a digestibilităţii ridicate şi a valorii nutritive deosebite, preparatele din cartofi satisfac exigenţele tuturor categoriilor populaţiei.

Consumul anual direct de cartof pe cap de locuitor oscilează, în diferite ţări, între 40 şi 140 kg. Astfel, în Irlanda consumul este de 140 kg/cap de locuitor, în Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg, Franţa - 108 kg, Italia - 65 kg. Ţările asiatice, unde orezul este aliment de bază, consumă în jur de 40-50 kg/cap de locuitor. În România, consumul de cartof este de aproximativ 95 kg/locuitor.

Cultura de cartof

Aliment complet, cu multiple beneficii pentru sănătate
Compoziţia chimică a tuberculilor de cartof este: 65-88% apă, 12-35% substanţe uscate, din care 8-28% substanţe extractive neazotate, 0,7-5% proteină, 0,04-1% grăsimi, 0,2-3% celuloză. Proteina brută din tuberculi este foarte uşor asimilabilă, iar aminoacizii esenţiali, precum şi raportul echilibrat între aceştia dau cartofului o mare valoare alimentară. Cartoful este şi o sursă importantă de vitamine (B, PP, C) şi de elemente minerale (potasiu, fosfor, sodium, calciu, fier).
Cartofii conţin şi o varietate de fitonutrienţi care acţionează ca nişte antioxidanţi. Pe lângă aceştia, în cartof se mai găsesc carotenoizi, flavonoizi şi acid cafeic. Cercetătorii britanici au arătat că în cartof se găseşte substanţa kukoamina, care poate reduce tensiunea arterială, iar singura plantă în care aceasta se mai găseşte este Lycium chinense (folosită în medicina tradiţională chineză).
Un cartof copt asigură unui adult 21% din necesarul de vitamina B6. Studii recente au arătat că reputaţia cartofilor de a fi bogaţi în carbohidraţi, de unde recomandarea că ei trebuie eliminaţi din curele de slăbire, este falsă. O descoperire surprinzătoare a cercetătorilor arată că broccoli este mai puţin folositor organismului uman decât cartoful. Mai mult, cartoful este mai bogat în fenoli decât spanacul sau varza.
Pentru a beneficia de maximum de substanţe nutritive din cartof, acesta nu trebuie consumat prăjit în ulei sau alături de alte alimente bogate în grăsimi. Cele mai bune forme de pregătire a cartofilor sunt cei copţi în coajă, cartofii fierţi şi piure-ul cu ulei de măsline şi usturoi.

Cultura de cartof

Secolul vitezei a atins şi bucătăria tradiţională
Cartoful prăjit este cel mai consumat sortiment, iar chipsurile au făcut „carieră” în ultima perioadă. Cămările populaţiei de la ţară sunt din ce în ce mai goale, pentru că orăşenii nu mai vin la rude să-şi umple sacoşele cu cartofi şi nici la tarabele din piaţă, ci preferă să arunce în tigaia încinsă cartofii pommes-frites din supermarket, gata curăţaţi şi tăiaţi, iar în ghiozdanele copiilor se găsesc din ce în ce mai multe pungi cu snacks-uri.
Dacă ne uităm la preţurile cu care sunt comercializate aceste produse din cartof, ne întrebăm, noi, cei care asigurăm materia primă, cât poate să coste uleiul încins, mulţimea de E-uri adăugate şi ambalajul plin de reclamă?
E timpul să ne întoarcem cu faţa la natură. Cartoful sănătos este cel proaspăt, obţinut de un fermier calificat. Preţul „nepoluat” se află în fermă. Am şi acum imaginea unei magazii dintr-o fermă din Danemarca, în care se aflau mai mulţi saci mari (big-bags) plini cu cartofi din diferite soiuri, un cântar electronic şi o cutie de cartofi cu bani de diverse valori. Aici, fără nici un gestionar, oamenii din orăşelul apropiat veneau şi-şi cântăreau singuri sortimentul dorit, plăteau, îşi luau restul şi mergeau cu săculeţul de cartofi acasă. Dar... Danemarca este una dintre ţările cu cel mai ridicat nivel de civilizaţie, unde corupţia este aproape de zero, televizoarele din hoteluri au doar 2-3 programe decente, energia eoliană asigură peste 25% din energia electrică, au cea mai mare producţie de brazi de Crăciun din Europa, în condiţiile în care populaţia şi suprafaţa ţării sunt aproximativ cât Moldova noastră.

Aprovizionarea direct din fermă e mai sigură
La noi, oameni fără căpătâi fură cu neruşinare, de pe toate tarlalele, orice: cartof, porumb, legume, furaje etc. Poliţia îi mai prinde câteodată, dar scapă în instanţele corupte.
Samsarii vor să cumpere cartofii fără TVA şi mă întreb cine le dă certificate de producători având înscrise cantităţi astronomice de marfă ca să-şi acopere evaziunea. Pieţele sunt fortăreaţa mafioţilor, iar ţăranul cinstit şi fermierul corect îşi drămuiesc fragilul profit pentru un nou ciclu de producţie în acest perpetuum care este agricultura.
Iulie, mijlocul verii! E timpul să ne gândim la cămările toamnei pline cu cartofi şi cu legume din ferme sănătoase!

 


MAI SCUMP DE PESTE 20 DE ORI!
Materia primă, cartoful proaspăt, este comercializat en-gross direct de la fermă cu aproximativ 0,50-0,60 lei/kg. La tarabă ajunge până la 1-1,5 lei/kg, în supermarket, microambalat depăşeşte 2 lei/kg, iar în pommes-frites depăşeşte 5 lei/kg, fără a mai vorbi de chips la care, prin transformare în cartof proaspăt, preţul sare de 15 lei/kg. {i astfel, prin aceste verigi de prelucrare şi comercializare, cartoful se scumpeşte de peste 20 de ori!


SECETA RIDICĂ PREŢUL CARTOFULUI
În Olanda, Belgia şi Franţa, lipsa precipitaţiilor se resimte pe piaţa cartofului. În a doua jumătate a lunii trecute, la bursa europeană la termen de la Leipzig (EEX) preţurile cartofului în tranzacţiile cu contractele futures erau în creştere. Astfel, cartoful cu livrare în aprilie 2018 s-a scumpit, în 19 iunie a.c., cu 2 euro, tranzacţionându-se la preţuri de până la 20,90 euro/100 kg. În ultimele zece zile de tranzacţionare la EEX, cotaţia contractului cu livrare în aprilie a crescut cu 6,50 euro/100 kg.
Cea mai mare influenţă asupra preţurilor o are seceta. În Olanda, deficitul de umiditate este de 125 mm. De luni de zile, alimentarea cu apă este deficitară în această ţară. Nivelul apelor subterane este sub medie. Temperaturile în creştere şi lipsa precipitaţiilor ar putea determina în continuare creşteri de preţ la bursă.

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 12 (195) din 1-31 iulie 2017

Vizualizat: 307 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?