Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cartoful mov, „regele” grădinii lui Mătrășoaie

Publicat: 16 septembrie 2016 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La „Ziua Verde a Cartofului”, eveniment ce a avul loc anul acesta la Girov, în județul Neamț, am cunoscut un sucevean, deopotrivă grădinar și crescător de animale. Mecanicul Vasile Mătrășoaie (foto) s-a apucat de agricultură după ce a fost „mătrășit” de la IRA.

Click pe poza pentru galerie!

Fermierul din Verești, comună situată în apropierea Cetății de Scaun a Moldovei marelui voievod Ștefan cel Mare, cultivă în grădina sa de la Dumbrăveni, la câțiva kilometri distanță, 14 sortimente de cartof, inclusiv noul moft în materie de artă culinară: cartoful mov. După cum ne spune, sămânța certificată este aprovizionată de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ) Brașov și de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava.  

 

30 tone/ha, la soiurile românești de cartof

„Cartoful mov, puțin mai deosebit, l-am introdus de anul acesta în cultură pe o suprafață de 12 ari. La această dată (începutul lunii iulie - n.r.) îl irig, foliajul e încă verde, am scos un cuib de verificare, tuberculii au tendința de creștere, deci cultura nu a ajuns la maturitatea de recoltare. Eu mai plantez de ceva vreme un soi mai vechi de cartof pe care-l cultivau bătrânii cu mulți ani în urmă, cartoful lung cu coaja mov și cu miezul alb. Cu varietățile românești cultivate de mine am obținut producții de peste 30 tone la hectar”, ne-a declarat fermierul. Acesta susține că încă nu a prins piață cu cartoful mov pentru simplul motiv că lumea nu prea știe de el; nu a intrat în tradiția culinară. Vasile Mătrășoaie a constatat că în supermarketuri se vinde cu 22-23 lei kilogramul; dar el este mulțumit să-l dea și cu 5 lei/kg! 

A fertilizat cultura cu îngrășăminte naturale de la vacile sale și speră să facă treabă bună. Fermierul își pune mari speranțe în această cultură, una dintre cele mai profitabile și cea mai sănătoasă specie de plante, iar conținutul ridicat de antocianine din tubercul poate fi o soluție de combatere a bolilor canceroase.

 „Câmpul arată extraordinar de bine, recoltele sunt promițătoare, însă nu am forță de muncă suficientă. Am solarii cu legume ce acoperă o suprafață de 80 de ari și trei hectare de culturi legumicole de câmp. Cultiv mai mult genetică românească, procurată îndeosebi de la dr. Costel Vînătoru de la Stațiunea Legumicolă Buzău. Grădinea mea este amplasată lângă un părâiaș de unde trag apă cu motopompele, dar am și o fântână la 4 m adâncime”, ne-a declarat cultivatorul.  

Potrivit fermierului, are comanda și execuția... unică după principiul:„eu comand, eu execut, eu controlez!” Imediat ce aajuns acasă la ferma din Dumbrăveni -după încheierea celor trei zile dedicte „Zilei Verzi  a Cartofului” -  a intrat în solarii la tomate pentru lucrările de întreținere: copilit, toaletat, ciupit și înălțat plantele pe sfoară... Fără menajamente, spune că de un real ajutor în business-ul agricol îi este familia: Marius, feciorul, și soția sa, Maria.

 

Un „ghiveci” prea înghesuit 

Cultivatorul recunoaște că are prea multe soiuri și le-a cam înghesuit. În spațiile de producție are peste 70 de sortimente de semințe de legume de la SCDL Buzău: linii de ardei gras, ardeiul Cornul caprei, care se cultiva cu mai bine de 80 de ani în urmă (nu se înmoaie la murat, rămânând crocant), vinete, castraveți, castravetele amar, arborele de Moringa, topinambur, două varietăți de lophantus, 14 soiuri de busuioc și vreo 40 de varietăți de ardei iuți, adevărate „arme chimice”.

 

Linia 80 - cea mai gustoasă roșie din lume!

„Nu am scos pe piață nimic, clima este capricioasă, vremea ne dă bătaie de cap, când e prea frig, când e prea cald, nu se face polenizarea ca lumea, dar cu ajutorul lui Dumnezeu eu am avut grijă de legume și le-am menținut la un nivel ridicat de cultură! Aștept să se coacă cele câteva zeci de soiuri și hibrizi de roșii de la Stațiunea Buzău. Într-o lună se coc toate și apoi voi purcede la degustarea lor. Domnul Vînătoru a spus că Linia 80 oferă cea mai gustoasă roșie din lume! De asemenea, am în cultură protejată și de câmp cinci soiuri de tomate care nu se copilesc”, ne-a declarat Vasile Mătrășoaie.  

 

Importurile scot producătorii români din circuit

Pentru cultivator, piața cartofului nu este una stimulativă, rentabilă. Ne spune că se aduc din afară, mai ales din Polonia, cantități însemnate de cartofi la prețuri destul de mici, care scot din circuitul comercial producătorii autohtoni. Mai mult decât atât, nici consumatorii nu sunt avizați, ei preferă să cumpere cartofii de mari dimensiuni, majoritatea fiind cartofi furajeri. „Noi, cultivatorii de cartof, producem oarecum în sistem bio. Din lipsa banilor, nu facem toate tratatmentele chimice și cartofii noștri sunt mai ecologici, nu au așa de multe pesticide cum se dau afară”, susține fermierul sucevean. 

 

Profitul, atât cât este, e reinvestit!

„Profitul este destul de mic, pentru că nu prea se vinde marfa. Banii pe care-i fac îi reinvestesc în afacerea de familie. Cred că oamenii nu știu ce este bio, unii cultivatori țin la preț, marfa este perisabilă, se degradează ușor. Cartoful se vinde la piață cu 70-80 de bani kilogramul; la cheltuielile care se fac, e foarte puțin. Noi folosim sămânță certificată, aplicăm tehnologii noi, nu foarte ieftine”, susține Vasile Mătrășoaie. 

La „Ziua Verde a Cartofului” din județul Neamț, Vasile Mătrășoaie a luat legătura cu două firme europene - din Olanda și Germania - care i-au propus să amenajeze loturi demonstrative la ferma din Dumbrăveni. 

 

”Nu ai cu cine să faci asociații!” 

Producătorul agricol are închiriate două tarabe în piața mare din Suceava, unde își vinde marfa proaspătă. „Spre exemplu, ieri (7 iulie 2016 - n.r.), roșiile le-am dat cu 3 lei kilogramul, iar spre seară, cu 2,5 lei/kg. Nu merg la supermarketuri pentru că vor marfă tot timpul anului și când faci contract cu ele, îți caută motive să te scoată de la raft, îți caută nod în papură”, spune legumicultorul. Despre asocierea producătorilor agricoli, Vasile Mătrășoaie nu are o părere favorabilă! A declarat sec și categoric: ”Nu ai cu cine să faci asociații!” 

Oare, așa să fie?!

 

 


A „MEȘTERIT” O AFACERE DE PESTE 50.000 EURO

La cei 62 de ani ai săi, împliniți, Vasile Mătrășoaie este falnic și înalt ca bradul. S-a ocupat de agricultură mai mult de nevoie. E drept că de mic copil s-a obișnuit cu munca la grădină. Se ducea deseori cu tatăl său care lucra la CAP la muncile câmpului, ajuta la producerea firelor de răsaduri pentru ferma legumicolă a cooperativei. Și pe atunci erau solarii în comuna Verești. 

„Din anul 1998, de când Intreprinderea de Reparații Auto (IRA) Suceava a dispărut de pe harta economică a județului și noi, salariații, am fost «mătrășiți» care încotro, m-am gândit să mă ocup de agricultură. Nu aveam bani; cu ceea ce am strâns din salarii și din împrumuturi am ridicat primul solar. Aveam un teren de la soacră undeva în câmp. Nu am făcut un calcul apăsat, dar investiția toată se ridică la 50 de mii de euro; poate și mai mult”, precizează producătorul agricol sucevean. 




VENITUL DIN LEGUMICULTURĂ ACOPERĂ PIERDERILE DIN ZOOTEHNIE

Vasile Mătrășoaie a pus pe picioare și o microfermă zootehnică mixtă cu un efectiv total de 70 de animale  - vaci de lapte și de carne. Multe dintre văcuțe le-a înțărcat, s-a lăsat păgubaș, a înlocuit animalele de lapte cu cele de carne. Puținul lapte colectat zilnic îl predă la un centru de achiziție din zonă cu 70-80  bani litrul. „Cu profitul obțin la legumicultură, acopăr pierderile din zootehnie. Când trag linie, nu ies cu aproape nimica; pare a fi munca în zadar!”, consideră întreprinzătorul din agricultură.  

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 1108 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!