Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cartoful, între politica subvenţiilor şi realitate

Publicat: 02 aprilie 2017 - 12:24
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

După controversata subvenţie la cartoful de sămânţă şi la cel pentru industrializare de anul trecut, pentru producţia din 2015, mulţi cultivatori de cartof, dar şi foarte mulţi "începători"au crezut că "ulciorul" mai merge la apă şi în 2016.
Astfel, suprafeţele cu cele două categorii de cartof au crescut considerabil, dar sunt încă departe de necesarul intern şi de potenţialul României.

 

Dacă în 2015 cartoful de sămânţă, declarat eligibil la sprijinul cuplat doar pe 34 ha, a luat peste 800 mii euro (peste 23 mii euro/ha), în 2016 suprafaţa admisă la certificare şi declarată eligibilă este de 695 ha (în 1989 cultivam peste 13 mii ha cu sămânţă!). Această suprafaţă mai poate să scadă din motive fitosanitare, dar şi din cauza neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate privind comercializarea producţiei (minimum 20,2 tone/ha). Deci, teoretic, s-ar putea încasa o subvenţie - aferentă măsurii - de 1160 euro/ha. La cartoful de industrializare, indiferent de suprafaţa declarată eligibilă, sprijinul cuplat nu va putea depăşi subvenţia la sămânţă (condiţie impusă de MADR în 2016).

CartofiClick pe poza pentru galerie!

FNCR a atras atenţia MADR asupra condiţiilor imposibile de eligibilitate
Mai mult, Ministerul, prin scrisoarea nr. 257573/27.02.2017, înştiinţează Federaţia Cultivatorilor de Cartofi din România (FNCR) că intenţionează să transfere fonduri între măsurile de sprijin cuplat aferente anului de cerere 2017, cu referire specială la cartoful pentru sămânţă, dacă suprafeţele planificate ca eligibile nu se vor realiza. Ar fi o nouă eroare, având în vedere faptul că micşorarea suprafeţelor nu are drept cauză lipsa solicitărilor, ci condiţiile drastice de eligibilitate impuse de APIA.
„Fermierii producători de cartof pentru sămânţă au folosit producţia certificată de pe 160 de hectare în 2015 pentru acoperirea necesarului propriu, conform datelor ITCSMS, după un an foarte dificil pierzând şi sprijinul cuplat. Menţionăm că această problemă a fost rezolvată parţial de MADR, acceptându-se reducerea cantităţii minime comercializate la 15.000 kg/ha, dar începând cu anul de cerere 2017.
O altă problemă întâmpinată de fermierii noştri, care a redus de asemenea suprafeţele eligibile la plată în 2015 şi le va reduce şi mai substanţial în 2016, o reprezintă prevederile ambigue de la litera c) din Art. 48 al Ordinului 619/2015. Conform interpretării APIA, deşi se specifică clar noţiunea de «necesar propriu», deci materialul provine din propria producţie, fermierului i se solicită factură de achiziţie. Cu alte cuvinte, producătorul care înfiinţează o cultură de cartof pentru sămânţă este penalizat de două ori dacă foloseşte producţia proprie certificată: o dată cantitatea reţinută pentru necesarul propriu nu este inclusă în cele 20.200 kg şi a doua oară nu i se permite fermierului să-şi înfiinţeze cultură cu material propriu certificat, întrucât nu poate prezenta factură. Considerăm că nu acesta poate fi scopul măsurii!
Menţionăm, Domnule Ministru, că aceste probleme au fost prezentate de foarte multe ori prin repetate adrese şi notificări oficiale în ultimii cinci ani, multe din ele rămânând nerezolvate. Vă rugăm respectuos să analizaţi aspectele prezentate anterior şi să încercaţi să împiedicaţi dispariţia celei de-a doua pâini a României, dând dispoziţiile necesare.
Dorim, de asemenea să vă asigurăm că membrii Federaţiei noastre doresc ca sprijinul cuplat să fie repartizat în mod echitabil sectorului cartof şi la cât mai mulţi beneficiari. Cartoful consumat de români este într-o măsură tot mai mică produs în România!”, se arătă în scrisoarea FNCR din 02 martie a.c., adresată ministrului Agriculturii Petre Daea.

Producţiile de 20 t/ha rămân o himeră!
Cartoful de consum, din păcate, nu are nici un fel de sprijin suplimentar şi este tratat ca orice cultură de câmp convenţională. E discutabilă această scăpare!
Singurul avantaj în 2016 pentru producţia din 2017 este că, teoretic, avem la dispoziţie puţin peste 14.039 tone de sămânţă certificată, cu care putem să plantăm aproape 5000 ha, din cele 170.000 cultivate în medie în România sau din cele 36.000 declarate anul trecut la APIA. Estimăm că se vor mai planta câteva mii de hectare cu sămânţă certificată din ncesarul propriu şi din import. Puţin, foarte puţin! Speranţa la o producţie medie de măcar 20 t/ha rămâne încă doar o himeră!

Subvenţia uriaşă a micşorat preţul cartofului de sămânţă
Există şi un dezavantaj al sprijinului cuplat uriaş încasat pentru 2015: preţul cartofului de sămânţă este extrem de mic (1-1,2 lei/kg), cumpărătorii invocând compensarea preţului prin acea sumă indecent de mare încasată de producători.
Apoi, mai este presiunea pe piaţă a unor cantităţi mari de sămânţă necertificată (din cauza condiţiilor draconice de eligibilitate) care se vinde cu te miri ce (50-70 bani/kg)!, în condiţiile în care, un preţ corect la "prima înmulţire" - certificată clasa A -, ar trebui să fie de aproximativ 2 lei/kg.

În acest context, începe campania 2017 la cartof. Cu o destul de mare efervescenţă în achiziţionarea seminţei (mulţi fermieri au vândut deja stocurile!) şi o uşoară scădere a preţului la materialul de plantat din import (550-580 euro/tonă, faţă de 600-630 euro/tonă anul trecut la Elită).


PLANTĂRILE AU INTRAT ÎN LINIE DREAPTĂ
Acum, în sezonul înfiinţării culturilor de cartof, ar fi bine să se ţină cont măcar de următoarele reguli:
• Amplasarea culturii. Amplitudinea producţiei medii este foarte mare: de la 5-6 tone, la 50-60 tone/ha. Este indiscutabil că prin eliminarea suprafeţelor nefavorabile din cultura cartofului (terenuri nefertile, zone expuse secetei, ferme cu tehnologie submediocră) s-ar putea diminua suprafaţa cu 50.000 până la 100.000 ha, dar creşterea randamentului cu 10 t/ha ar asigura aceeaşi producţie totală.
• Rotaţia. Cartoful ar trebui să revină pe aceeaşi suprafaţă după minimum doi ani la cartoful de consum şi mimin trei ani la loturile semincere. Există zone în România unde monocultura de cartof este o practică destul de actuală, iar primele semne ale acestui abuz au apărut deja; aceste areale sunt infestate de boli şi dăunători de carantină şi, ce este mai grav, aceşti patogeni se răspândesc în toată ţara prin aşa-zisa sămânţă vândută în piaţă sau la marginea drumului fără nici un fel de discernământ, atât din partea vânzătorilor, dar mai ales din partea cumpărătorilor.
• Fertilizarea şi protecţia fitosanitară raţionale. Folosirea gunoiului de grajd, a compostului, a plantelor amelioratoare încorporate în sol măcar o dată la 3-4 ani, aşa cum se practică în Occident, metoda ogorului verde, sunt desigur cele mai eficiente şi cele mai ecologice metode de menţinere şi de creştere a fertilităţii solurilor. Nu toţi fermierii au posibilitatea să aplice toate aceste metode. Alternativa rămasă este folosirea îngrăşămintelor chimice, numai că aici trebuie să ţinem cont de faptul că la cartof se consumă tuberculul, care e o rădăcină îngroşată şi care, datorită unei asimilări brute a nutrienţilor, păstrează în conţinut tot ce este oferit nejudicios, neechilibrat, prin îngrăşămintele chimice. Este semnificativ faptul că în depozitele de cartof unde se află stocat cartof provenit dintr-o parcelă puternic fertilizată (1000 kg/ha şi chiar mai mult!) şi unde s-au folosit tratamente multiple, supradozate, miroase după câteva săptămâni a fitofarmacie! {i atunci, noi, de fapt ce mâncăm?
• Folosirea seminţei certificate. Sămânţa de calitate poate să determine un spor de producţie de 40-70% Această măsură este cea mai importantă. Un fermier - şi aici mă refer şi la micul proprietar care pune în grădina câţiva ari de cartof -, trebuie ca măcar o dată la 3 ani să schimbe materialul de plantat cu sămânţă dintr-un soi recunoscut pe plan local, certificată, sigilată şi etichetată. Nu întâmplător, micii proprietari cu experienţă vin la fermele producătoare de sămânţă, periodic, şi-şi destăinuie faptul că din sămânţa pe care au cumpărat-o acum 3-4 ani, producţia a început să scadă drastic şi că vrea s-o înlocuiască. Aceşti oameni, destul de puţini la număr deocamdată, reuşesc în fiecare an să-şi îndestuleze toată familia cu cartofi şi mai pot vinde pentru un ban în plus şi pe tarabă.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

Vizualizat: 169 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?