Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cartoful după potop

Publicat: 18 august 2010 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Cartoful are un consum ridicat de apă, însă aprovizionarea trebuie să fie uniformă, moderată şi permanentă. Ceea ce s-a întâmplat în lunile mai şi iunie a.c. în Moldova şi în Transilvania a depăşit practic orice limită.

Click pe poza pentru galerie!

Pe lângă efectul distructiv al şuvoaielor provocate de cantităţile mari de precipitaţii înregistrate în timp foarte scurt, stagnarea apei în culturile de cartof şi umidificarea de lungă durată a bilonului peste limita normală au determinat grave consecinţe.


Producţii compromise

Acolo unde cartoful se află pe terenuri în pantă, chiar dacă plantarea s-a realizat pe curba de nivel, conform recomandărilor tehnologice, precipitaţiile excesive au forţat ruperea biloanelor, s-au format şuvoaie şi chiar ravene, provocând distrugerea culturii în partea mediană a pantei şi inundarea şi colmatarea cu aluviuni a bazei pantei. Pierderile înregistrate prin acest fenomen au fost în unele zone aproape totale şi chiar totale.

Problema de fond însă, cu efect general şi de lungă durată, decurge din faptul că într-o perioadă destul de mare (15-30 de zile) regimul aero-hidric al solului a fost extrem de deranjant pentru dezvoltarea plantelor, iar imposibilitatea intervenţiei terestre în combaterea bolilor şi dăunătorilor, precum şi condiţiile favorabile create pentru instalarea şi propagarea bolilor (mana, putregaiurile etc.) au compromis în numeroase ferme producţiile atât cantitativ, cât şi calitativ.

Excesul de apă elimină aerul din sol, lipsa oxigenului opreşte formarea tuberculilor şi stinghereşte creşterea celor formaţi, lenticelele din peridermă se măresc, dând un aspect neplăcut. Apoi, se reduce rezistenţa la păstrare şi scade conţinutul tuberculilor în amidon şi vitamina C.

Moartea plantelor poate să intervină foarte repede, în chiar 2-4 zile de inundare.

Este de remarcat faptul că nici o măsură tehnologică nu poate înlătura sau corecta efectul produs de excesul de umiditate asupra plantelor de cartof şi a producţiei.

Ca o consecinţă negativă secundară, remarcăm şi faptul că pe suprafeţele afectate de aluviuni şi precipitaţii torenţiale s-a produs tasarea şi aplatizarea biloanelor, ceea ce va determina o recoltare defectuoasă, incompletă, cu foarte mulţi tuberculi tăiaţi sau vătămaţi.


Ce rămâne de făcut?

Puşi în faţa faptului împlinit şi a culturii compromise, nu mai putem apela decât la tratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, la fertilizarea foliară pentru soiurile tardive, având în vedere faptul că îngrăşămintele de bază au fost levigate în profunzime, precum şi recoltarea grabnică a soiurilor timpurii cu vegetaţia afectată de boli, pentru a preîntâmpina infecţia şi compromiterea totală a producţiei deja formate.

Tratamentele pentru mană trebuie făcute cu produse sistemice, de ultimă generaţie, alternate la 7-12 zile cu produse de contact, pentru a preveni o nouă infecţie.

Acum trebuie să înţelegem de ce în Olanda sau Scoţia, ţări unde nivelul precipitaţiilor este ridicat, fermierii efectuează 10-14 tratamente pe sezon pentru prevenirea şi combaterea manei.

În rest, rămânem doar cu bucuria că în pieţele din România există cartof timpuriu autohton foarte frumos şi destul de ieftin,1-1,5 lei/kg, dar şi cu tristeţea că suprafaţa totală cultivată cu cartof a scăzut drastic faţă de anii precedenţi (160.000 faţă de 250.000 ha) şi că din cauza plantărilor târzii, starea de vegetaţie actuală a soiurilor de toamnă-iarnă este destul de slabă.

Se prefigurează un an de importuri masive de cartof şi o nouă dezamăgire pentru fermierii români. Puţini din ei, cei profesionişti, dar şi norocoşi, vor avea însă mari satisfacţii.

 

REGIM PLUVIOMETRIC ALARMANT

E paradoxal că într-o zonă relativ restrânsă, cum este cea reprezentată de arealul cartofului din România, să se înregistreze parametrii semnificativ diferiţi de manifestare a unui factor esenţial de producţie, cum este apa.

În ultimii ani am traversat perioade excesiv de secetoase (anul 2007 se detaşează semnificativ!), dar şi excesiv de ploioase (probabil că acest an va fi lider din acest punct de vedere).

Din informaţiile primite de la principalii fermieri cultivatori de cartofi din judeţele Braşov, Harghita, Covasna, Neamţ, Suceava, Iaşi, Botoşani şi Bacău, în lunile mai şi iunie s-au înregistrat precipitaţii de 300-450 l/mp, din care aproape două treimi s-au concentrat în cea de-a doua jumătate a lunii iunie. În judeţul Covasna, timp de zece zile volumul precipitaţiilor a înregistrat 200 l/mp, în judeţul Neamţ 250 l/mp, iar în judeţul Suceava, peste 300 l/mp.

Comparativ cu media multianulă a lunii iunie, care se cifrează la aproximativ 100-120 l/mp şi media multianuală totală a unui an calendaristic, de 600-700 l/mp, rezultă că numai în iunie a.c. s-au înregistrat precipitaţii de două şi chiar trei ori mai mari decât media multianulă lunară şi aproape sau chiar jumătate din media anuală.

Vizualizat: 927 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?