Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Căpşunul bio, examenul de business al Mariei Codrea

Publicat: 22 iunie 2021 - 16:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe când avea numai 24 de ani, era consiliera personală a ministrului Agriculturii Achim Irimescu. Acum, la 28 de ani, Maria Codrea este deja un nume în agricultura românească şi se pregăteşte să obţină titlul de doctor în horticultură, cu un studiu pe cultura căpşunilor bio.

Pe Maria am întâlnit-o prima dată în urmă cu 5 ani, la Agraria, unde venise ca voluntar şi în calitate de prefect al studenţilor USAMV din Cluj-Napoca. Încă de atunci mi s-a părut o fată foarte isteaţă şi care ştie ce vrea. Cu aşa o atitudine, nu avea cum să nu ajungă departe. Iar prezentul nu a făcut decât să-mi confirme aşteptările.

În patria căpşunilor

maria codrea capsuni 1_b


Astăzi, tânăra de 28 ani este un fermier de succes în Drăguşeni (jud. Satu Mare), nu departe de Halmeu, un loc pe care foarte mulţi îl identifică drept „patria căpşunilor”.
Absolventă a Facultăţii de Horticultură, promoţia 2015, Maria Codrea a terminat între timp şi studiile masterale (unul în ştiinţe horticole pe cercetare şi altul în agribusiness), iar acum îşi face doctoratul, tot la Cluj. Tema tezei de doctorat este legată tot de cultura căpşunului, o comparaţie între sistemul ecologic şi cel convenţional.

Ferma mixtă de familie


De un an, de când s-a întors acasă, în sânul familiei, se ocupă şi mai serios de plantaţie, preluând această responsabilitate de la mama sa, Felicia, care acum are mai mult timp pentru creşterea vacilor, în timp ce Victor, tatăl ei, e implicat în activităţile ce ţin de cultura mare iar sora Codruţa (studentă în anul I) se ocupă de procesarea laptelui. Împreună formează o echipă redutabilă care şi-a stabilit ţinte înalte, urmărind dezvoltarea unui modern complex zootehnic, cu ajutorul unei investiţii de 2 milioane de euro, asigurată în proporţie de 90% din fonduri europene nerambursabile.

Bio versus convenţional

capsuni bio 02_b


Până la finalizarea ambiţiosului proiect, în 2023, Maria Codrea are propriile sale aspiraţii. Şi-a propus să ducă la bun sfârşit cercetarea academică. „Căpşunul nu se pretează peste tot a fi cultivat în sistem ecologic. Pentru că e nevoie de o îngrijire specială, dar şi de costuri mai mari de înfiinţare şi întreţinere. Desigur, fructul în sine va fi unul curat şi gustos. Pe de altă parte, din cauza tratamentelor chimice administrate, căpşunile convenţionale pot fi foarte toxice”, mi-a explicat sătmăreanca. Cât priveşte productivitatea, diferenţele nu sunt foarte mari între cele două sisteme de producţie. Undeva între 10 şi 20% în favoarea căpşunului convenţional.

Vezi AICI ce SOLUŢII BIO pentru tratamentul căpşunilor foloseşte Maria!

Criza forţei de muncă

maria codrea capsuni V2_bDe obicei, producţiile depăşesc 15 tone la hectar, aşa cum se aşteaptă şi anul acesta. Însă în 2020, 40% din suprafaţă a fost afectată din cauza îngheţului din perioada înfloritului. „Mare parte din recoltă a fost compromisă. Societăţile de asigurări nu acoperă şi cultura căpşunului. Poate consideră că riscurile sunt prea mari şi pierd. Dar pe lângă factorul climatic, care nu poate fi controlat, cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este lipsa forţei de muncă. Cei care trăiesc din ajutoare sociale nu vor să mai muncească, chiar dacă le oferi condiţii bune de plată”, se plângea Felicia.

Accesul în supermarket


După perioada de conversie, acesta e primul sezon în care cultura este considerată 100% ecologică. Căpşunile fermei Codrea se vând în primul rând în supermarket. „De patru ani avem o colaborare cu Carrefour iar în 2020 am intrat şi noi în programul Creştem România Bio, ceea ce ne-a asigurat automat un preţ mai bun la vânzare”, m-a informat Maria, deşi a recunoscut că faţă de anul trecut preţul de comercializare pe filiera de retail a scăzut cu 10% în acest an.


„De trei ani am început să invităm oamenii în fermă să vadă cum sunt cultivate căpşunile noastre. E o practică obişnuită în Occident, pe care noi am adoptat-o tocmai pentru a arăta mai multă transparenţă şi a ne apropia de consumator. De obicei vin familii cu copii, care îşi culeg singure fructele”, spune tânăra ingineră.

10.000 de euro pe hectar


Felicia Codrea îşi aminteşte că acum opt ani suprafaţa alocată căpşunului era de 6 hectare, însă atunci nu existau atâtea griji cu forţa de muncă. Pe vremuri lucrau cu 30-40 de zilieri la cules. Din cauza crizei de personal, au redus suprafaţa la 2 ha. Chiar dacă cererea pe piaţă este foarte mare. Căpşunii de Satu Mare sunt foarte căutaţi în pieţe, dar au apărut şi mulţi vânzători oportunişti care încearcă să păcălească clienţii.
Pe de altă parte, odată cu trecerea la producţia bio, sunt şi alte costuri. „Acum, în sistem ecologic, investiţia pe hectar ajunge la 10.000 de euro, dar ne ţine doi ani”, încheia Maria, viitorul doctor în horticultură. 

Rapiţa, singura cultură semănată în toamnă
Ferma familiei Codrea se află într-o zonă de arie protejată - Natura 2000. Pe undeva, această poziţionare strategică în raport cu biodiversitatea a contat în momentul în care s-a adus în discuţie conversia la agricultura ecologică. Chiar dacă, până la urmă, tranziţia a vizat doar anumite parcele. Cele 650 ha pe care le lucrează, nu sunt neapărat de cea mai bună calitate. „Pânza freatică se află la un nivel destul de ridicat şi ne confruntăm de multe ori cu băltiri”, îmi explica Felicia. La mijloc de aprilie mai aveau 50 ha de porumb nerecoltat din toamnă! Rapiţă au semănat doar pe 30 ha, iar grâu deloc.

Felicia-Codrea_b

Din cauza băltirilor, am rămas cu sămânţa de grâu pe stoc. Niciodată nu s-a mai întâmplat aşa ceva. Nici măcar nu am putut fi despăgubiţi, pentru că neînfiinţând cultura, n-am putut-o asigura
FELICIA CODREA
Fermier din jud. Satu Mare

Vizualizat: 1805 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Pavel Iovăneasă: Ne dorim să omologăm Breaza!

Pavel Iovăneasă: Ne dorim să omologăm Breaza!

Imagini din cadrul expoziţiei şi târgului de ovine "BREAZA - Regina Ţurcanelor". Realizările, greutăţile şi dorinţele membrilor Asociaţiei Crescătorilor de Oi "Retezatul-Haţeg" ne-au fost expuse de către Pavel Iovăneasă, preşedintele Asociației.

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?