Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Căpşunii: din cultură, pe tejghea

Publicat: 15 iunie 2009 - 21:00
6 comentarii   | Print | Trimite unui prieten
Acest an poate fi considerat unul destul de dificil pentru cultivatori. Iernarea şi pornirea în vegetaţie a plantelor nu au creat probleme deosebite fermierilor, însă în a doua parte a lunii aprilie, lipsa precipitaţiilor în majoritatea zonelor ţării şi îngheţul de la sfârşitul lunii au pus în dificultate cultivatorii de căpşun.

În Transilvania, seceta s-a instalat de timpuriu în câmpuri, iar pe o parte dintre fermieri, acest fenomen, destul de neobişnuit pentru luna aprilie, i-a surprins nepregătiţi şi fără posibilităţi de a interveni cu irigaţii. În ţară încă mai există suprafeţe de căpşuni care nu sunt irigate. O altă problemă care a apărut în acest an a fost atacul păianjenului căpşunului, Tarsonemus fragariae, mult mai devreme.
Cantitatea şi calamitatea dictează preţul

Ca urmare a secetei şi a îngheţului, dar şi a bolilor instalate prea devreme în culturi, deşi suprafeţele cultivate cu plante de căpşun au crescut, estimăm o producţie ceva mai mică decât în 2008, dar şi un preţ de valorificare mai mare.

Preţul căpşunilor proveniţi din Turcia a scăzut până la 6-7 lei, în funcţie de zonă şi în condiţiile în care românii s-au reorientat spre fructele gustoase, aromate, autohtone. Din fericire, cumpărătorii pot fi mai greu păcăliţi în ceea ce priveşte provenienţa căpşunilor, decât în cazul altor fructe.

Căpşunii din România, aduşi din solarii, se valorifică în prezent la preţuri de 12 şi 20 lei. Ne aşteptăm ca preţul fructelor recoltate din câmp liber să fie în jur de 5-8 lei, în funcţie de zonă. Ca în fiecare an, şi în 2009 se va manifesta o cădere de preţ, timp de de trei-patru zile, datorită vârfului de recoltare a soiului Premial din zona Satu Mare, soi care, din cauza fermităţii mai slabe şi a recoltării direct în lădiţe, ajunge uneori la cumpărători sub formă de „terci de căpşuni”.


Piaţa, mai mult pentru intermediari

Valorificarea recoltelor reprezintă una dintre problemele semnalate cel mai frecvent de cultivatorii români de căpşun, care participă la simpozioanele organizate pentru acest sector.

Piaţa de legume şi de fructe din România, spre deosebire de celelalte din Europa, funcţionează paradoxal: deşi a fost gândită pentru ţărani, tocmai aceştia pătrund cel mai greu în pieţele agroalimentare, rareori având acces la o masă. Prin urmare, producătorul este obligat să-şi vândă marfa unui intermediar, care o comercializează mai departe, dar la dublu preţ. Iată o problemă, căreia nu i-a găsit nimeni rezolvarea, până acum.


Valorificarea în industrie - ultima alegere

Mulţi dintre fermierii care au înfiinţat recent plantaţii de căpşuni ne-au întrebat depre posibilitatea valorificării producţiei pentru industrializare. Sfatul nostru este că această soluţie trebuie să fie, deocamdată, ultima alegere a fermierului român. În primul rând, producţia de căpşuni din România abia depăşeşte un kilogram de fructe/locuitor, iar preţurile oferite de industrie se situează undeva la 30-35 la sută din preţul fructelor proaspete.
   

CUM RECOLTĂM EFICIENT?

Atunci când ne pregătim pentru recoltare, trebuie să gândim eficienţa şi rentabiliatea activităţii noastre şi să ne asigurăm că toate operaţiunile, de la recoltare, ambalare şi până la comercializarea produsului se desfăşoară aşa cum trebuie.

• Forţa de muncă necesară. La o producţie de 20 tone/hectar, un muncitor poate recolta, în funcţie de îndemânare, 7-10 kg/oră. Perioada de recoltare este de aproximativ 5-6 săptămâni, în funcţie de soiurile pe care le avem în producţie. La început, producţia/plantă este de 30-40 g. În a doua şi în a treia săptămână, aceasta creşte la 100-150 g/plantă, în funcţie de soi, iar în săptămânile 5-6, cantitatea de fructe recoltabile scade din nou, ajungând la 50-80 g/plantă. Dacă avem un singur soi în cultură, perioada de recoltare va fi mai scurtă.

Se poate astfel stabili cu aproximaţie un necesar de 8-9 culegători/ha, la începutul şi la sfârşitul perioadei de recoltare, şi o suplimentare a numărului de muncitori cu cinci culegători, în toiul recoltării.

• Ambalajele. Până în prezent, în majoritatea plantaţiilor, la recoltare se foloseau lădiţe pentru fructe de 4-5 kg. Ambalajele de acest tip presupun o serie de inconveniente în comercializarea căpşunilor destinaţi consumului în stare proaspătă: fructele se lovesc şi se strivesc din cauza greutăţii; sensibilitatea la transport este mult mai ridicată;  aspectul comercial este scăzut; pre-răcirea se face mai greu; favorizează dezvoltarea putregaiului cenuşiu (Botrytis cinerea) şi a altor micoze specifice; comercializarea este dificilă.

Pentru recoltare, recomandăm caserole de plastic de 500 g, pentru producţia din câmp, şi de 250 g, pentru producţia din spaţii protejate. Aceste caserole permit recoltarea direct din câmp, pe două sau pe trei categorii.

• Păstrarea şi transportul. În cazul valorificării zilnice a recoltei, fructele de căpşun se pot păstra în încăperi răcoroase timp de 24 de ore, apoi se pot transporta cu un camion obişnuit, care trebuie să fie acoperit.
Se evită expunerea fructelor la soare.

Dacă producţia nu se poate valorifica imediat, se recurge la pre-răcirea căpşunilor la o temperatură de până la 7-8oC, în camere frigorifice, iar transportul (mai ales pe distanţe mari) se asigură cu un camion frigorific. În acest fel, producţia se poate menţine la parametrii comerciali timp de două-trei zile.

Atunci când nu există garanţii că în acest interval marfa se poate valorifica, căpşunile se refrigerează la temperatura de 1-4oC, în celule frigorifice. Acest lucru va permite ca  producţia de căpşuni să fie valorificată în condiţii optime, timp de 6-7 zile.


MĂSURI DE PRECAUŢIE

Pentru a valorifica producţia pe piaţă, este indicat să ne luăm din timp câteva măsuri de precauţie.

• În primul rând trebuie avut în vedere faptul că exigenţa cumpărătorilor a crescut mult în ultimii ani. Nu putem veni pe piaţă cu fructe strivite, murdare, supracoapte sau atacate de putregai. Dacă în urmă cu zece ani preţul era principalul considerent în alegerea produsului, acum lucrurile s-au schimbat. În pieţele din Cluj, anul trecut, diferenţa între fructele de calitate şi cele recoltate necorespunzător a fost aproape dublă.

• Pentru a avea fructe de calitate, trebuie să le recoltăm direct în caserole de plastic, preferabil de 500 g sau, uneori, de 1000 g, atunci când valorificarea se face imediat.
Fructele nu se recoltează la orele amiezii şi se transportă imediat din câmp în magazii răcoroase, dacă nu există mijloace moderne de pre-răcire.

• Sortarea pe categorii se face direct în câmp. Dacă recoltăm fructele mici şi pe cele stricate sau lovite împreună cu fructele mari este imposibil să obţinem un preţ bun la piaţă.

• Pentru a preveni putregaiul cenuşiu, se fac unul sau două tratamente înainte de coacerea fructelor. Unii fermieri încearcă să intervină în plantaţie atunci când constată că fructele încep să putrezească. Este prea târziu, deoarece se fac cheltuieli cu eficienţă minimă. Apoi, în loc de căpşuni, se oferă copiilor o porţie de „otravă”, ceea ce va atrage după sine controalele inspecţiilor sanitare, care vor evalua nivelul reziduurilor.

• O altă sugestie este instruirea culegătorilor. Este bine ca la fiecare grup de 25-30 de culegători să avem cel puţin doi controlori. Unul va avea grijă ca toţi căpşunii ajunşi la maturitatea de recoltare să fie culeşi, deoarece fructele rămase pot reprezenta un focar de infecţie pentru fructele rămase pe plantă. Un alt angajat va controla calitatea recoltării. Dacă fructele nu sunt culese corect, fiind vătămate, calitatea acestora se depreciază în câteva ore de la recoltare.


ASOCIAŢIA CULTIVATORILOR DE CĂPŞUNI

În acest an, s-a înfiinţat Asociaţia Cultivatorilor de Căpşuni din România, cu sediul în localitatea Hida, judeţul Sălaj. Scopul principal al asociaţiei este să-i aducă la un loc pe toţi cultivatorii de căpşuni, care să acţioneze împreună, pentru a găsi cele mai potrivite canale de distribuţie a fructelor, astfel încât producătorii să ofere consumatorilor căpşuni de calitate, care să le respecte exigenţele, fără intermediari.
 
Vizualizat: 862 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   
6.
asociatie
|
07. 10, 2011. Sunday 19:50
Pentru inscriere in Asociatie ne puteti contacta la tel. 0723260107 sau email pepinierehida@yahoo.com
5.
adresa de mail
|
02. 09, 2011. Wednesday 13:46
Pt. dl. Orlaie Cum ne înscriem in Asociatie. Dati-ne o adresa de mail. De unde luam plante?
4.
Nr. de telefon Orlaie Nelu
|
02. 09, 2011. Wednesday 13:31
0723260107 0260628330
3.
la capsuni
|
05. 19, 2010. Wednesday 13:41
nu puteti sa puneti numerele de tel.ca sa putem suna.asa de unde stim daca avem incredere in dumneavoastra
2.
pretul masinii de ambalare
|
05. 12, 2010. Wednesday 18:28
as dori sa stiu pretul unei masini de ambalat caserole si unde as putea vinde fructele si legumele.
1.
nr de tel
|
03. 15, 2010. Monday 20:52
as vrea nr de telefon al dlui orlaie
Rezultate: [6]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?