Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Căpşuni de la STOLO GORJ - afacerea de familie cu gust natural şi sănătos

Publicat: 17 septembrie 2018 - 22:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În dimineaţa zilei de 27 iunie, când era programată filmarea în ferma de căpşuni, a plouat cu găleata. "Înarmaţi" cu o umbrelă şi pungi inscripţionate cu Ferma pe post de pălărie de ploaie am ajuns la plantaţia de căpşun STOLO GORJ, condusă de Florin şi Robert Stolojan, tată şi fiu. 

Tânărul horticultor Robert are 24 de ani şi se cam ascunde de camera de filmat, deşi este foarte pasionat de ceea ce face. Interviul l-am realizat cu tatăl Florin, care îşi ajută fiul în timpul liber. Lucrează la serviciul de ambulanţă, soţia este şi ea angajată la spital.
De căpşuni se ocupă Robert. Ferma este o investiţie recentă, realizată cu fonduri europene în 2016, într-o zonă ferită de ochii lumii, aflată pe raza satului Siteşti, aparţinând de oraşul Novaci.

Stolo-Gorj_1s118_b
"Am plantat 3.500 de metri pătraţi cu căpşuni, sub solare, apoi ne-am extins cu încă 5.000 de metri pătraţi a doua cultură, însă problema cea mai grea este piaţa de desfacere. Am ruga autorităţile să ne sprijine cât pot, pentru că este vorba despre o marfă perisabilă, fructele sunt bune, dar greu de păstrat. Am înţeles că în comuna vecină, Polovragi, care are mai dezvoltată această activitate de cultură a căpşunilor, primăria ar face demersuri pentru deschiderea unui centru de colectare a fructelor", spune Florin Stolojan, rezumând practic principala problemă cu care se confruntă agricultorul român: DESFACEREA. Mai ales că, spune interlocutorul meu, intenţionează să planteze încă 5.000 de metri pătraţi cu mure sau zmeură: "Acum am luat de la o altă firmă nişte murari şi am văzut că s-ar adapta în terenul de aici. Noi încercăm să vedem ce se prinde, dar treaba cea mai grea rămâne tot desfacerea".
Au vândut căpşuni pe piaţă, au mai trimis şi către supermarketuri în Târgu-Jiu, dar slăbuţ. "Pentru că vine marfă din afară, şi nu pot să contest sau să spun despre calitatea fructelor, dar eu tot cred că marfa românească este cea mai bună. Dar omul alege şi se convinge, numai că până atunci e greu...", e de părere tatăl Stolojan.

Căpşuni de la STOLO GORJ_b

S-a întors de la muncă din Anglia cu lecţia învăţată!
Robert a lucrat două sezoane în Marea Britanie la cules de căpşuni şi zmeură. S-a întors acasă cu experienţa de acolo şi a pus-o în practică la noi. Şi-au zis atunci că merită să încerce şi uite că le-a ieşit bine! "Anul ăsta, nu vrem să ne lăudăm, dar am avut producţie destul de bună, atât cantitativ cât şi calitativ. Avem consumatori fideli care vin şi cumpără de acasă fructele", spune Florin Stolojan.
Stolonii plantaţi recent sunt luaţi de la Bucureşti şi de la Oradea. Au optat pentru Aisa, Albion şi Malga. Cu documentarea şi experienţa responsabil este Robert. Tânărul se mai consultă şi cu alţi producători care au mai mulţi ani de activitate în horticultură.

Căpşuni de la STOLO GORJ_b

Ce fel de căpşună caută consumatorul român?
Florin Stolojan: "Cea mai dulce şi cea mai aromată. Uneori contează şi cât este de mare şi de frumoasă. Sunt producători care se grăbesc cu culesul, dar dacă fructul nu e copt bine, nici consumatorului nu-i place şi deci, nu îl cumpără. Noi culegem tot ce e copt bine, ce a fost rău s-a aruncat, nu punem nimic la grămadă, pentru că omul plăteşte şi noi trebuie să fim cât mai corecţi faţă de client".
L-am întrebat pe fermier dacă nu s-a gândit să implementeze ideea de cules organizat de către grupuri de consumatori care să vină direct în plantaţie şi să-şi ia singuri căpşunile. "Am făcut şi asta şi să ştiţi că au venit câţiva. Cel mai bine este ca omul să vadă cu ochiul lui plantaţia şi sursa sigură a fructelor!", mi-a răspuns Florin Stolojan.

Căpşuni de la STOLO GORJ_b

Valorificarea prin procesare e o şansă reală
"Am zis ca anul următor din tot ce nu se vinde să facem compoturi, siropuri, dulceţuri, dar este greu şi asta pentru că nu avem o linie tehnologică. Dacă ar exista un centru de colectare a fructelor, le-am duce acolo, oamenii sunt autorizaţi şi pot să facă procesare. Dar, pe viitor, am discutat să ne asociem. Condiţiile sunt mai grele pentru că fiecare are simţul proprietăţii şi e mai greu să faci omul să revină la forma de asociaţie sau cooperativă. Iar ca să accesăm fonduri ni s-a spus de către consultanţi că trebuie minim cinci producători membri într-o astfel de asociaţie, un grup de producători practic. Sunt câţiva băieţi care vor să facă şi o să ne asociem şi noi pentru că e o şansă!", afirmă Florin Stolojan şi nu pot decât să îi dau dreptate. Valorificarea la comun este mult mai viabilă economic, la fel ca şi procurarea inputurilor.

Căpşuni de la STOLO GORJ_b

Cum arată ziua de mâine la Stolo Gorj?
I-am întrebat pe Robert şi pe Florin dacă au speranţe ca, într-o zi, să trăiască exclusiv de pe urma afacerii horticole? "Eu sunt de părere că fructele sunt şi vor fi căutate, dar încă nu ne-am amortizat investiţia, nu se poate amortiza aşa repede. Am primit şi banii din proiect, mai avem tranşa a doua. Am îndeplinit 90% din plan şi cred că la un moment dat vom putea trăi din asta", mi-a spus Stolojan senior.
Ar investi mai mult, dar se vor limita la extinderea cu mur sau zmeură şi la menţinerea a ceea ce au deja. Asta pentru că este mult de muncă iar mână de lucru prea nu se găseşte... deloc surprinzător pentru agricultura noastră.
Gazdele mele novăcene au transmis şi un mesaj pentru potenţialii consumatori, prin intermediul revistei noastre: "La noi totul e organic. Nu folosim îngrăşăminte chimice, ci gunoi de grajd. Să vină să guste căpşunile, pentru că ce vede ochiul şi simte gustul nu e de contestat"!

Căpşuni de la STOLO GORJ_b

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2018)

Viitor pentru sate_b

 

Vizualizat: 1210 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?