Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Când cercetarea coboară în solar

Publicat: 14 decembrie 2012 - 14:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

„În momentul de faţă, suntem convinşi că roşiile de Matca sunt cele mai bune, cele mai biologice din România”

Click pe poza pentru galerie!

Aprecierea a fost făcută de doi tineri ingineri - Marius Petrache şi Costel Pohrib.  Amândoi au susţinut doctoratul în horticultură în urmă cu un an, iar acum testează în poligoanele experimentale noi hibrizi de legume şi noi tehnologii de cultură.

„Succesul nostru se bazează foarte mult pe adaptarea nu numai a hibrizilor, dar şi a tehnologiilor la condiţiile locale
Costel Pohrib

Povestea a început în urmă cu şapte ani, când Marius, cu banii de la nunta lui şi împreună cu colegul şi prietenul său de studenţie, Costel Pohrib, a înfiinţat firma Marcoser din comuna Matca, judeţul Galaţi.

 

Hibrizi de legume în circuitul productiv

„Ca urmare a cercetărilor, noi am reuşit să introducem în România cinci hibrizi de tomate şi numeroşi alţi hibrizi pentru celelalte legume. La tomate avem Lady Rosa F1 - unul dintre cei mai cunoscuţi şi cel mai cultivat în momentul de faţă; Rosaliya F1 este la fel de bine apreciat de legumicultori, care se poate cultiva în cele două cicluri de producţie; Tolin F1, optim pentru cultura a doua; Amanda F1 - recomandat pentru ciclul extratimpuriu.

Toţi aceşti hibrizi cu creştere nedeterminată sunt de cea mai bună calitate. În momentul de faţă putem spune că oriunde te-ai duce în lume s-a auzit de hibrizii respectivi. Practic, asta facem în Matca; introducem hibrizi şi tehnologii noi!”, ne-a declarat Marius Petrache.

 

Hibrizii se promovează abia după testare

Potrivit celor doi legumicultori, în piaţă există două metode de promovare a hibrizilor.
Prima e mai simplă şi mai uzuală: se ia hibridul de la producător, cu câteva informaţii despre el, se aduce pe piaţă şi apoi începe promovarea prin bannere, pliante, contacte cu fermierii, după care se trece la vânzarea produsului.

A doua metodă, pe care o utilitează cei doi horticultori, este de lungă durată. Ei procură hibridul pe care firma producătoare îl recomandă şi-l cultivă în condiţiile din ţara noastră timp de doi ani: în ciclul extratimpuriu, în ciclul intermediar - mai lung - şi în ciclul doi de cultură. Dacă hibridul respectiv corespunde cerinţelor de piaţă şi celor pedo-climatice, abia atunci îl promovează.

„Anul acesta am făcut încercări pe ardeiul gras roşu (californian) şi ardeiul kapia. Am testat 10-12 varietăţi, din care vom selecta ceea ce se pretează la condiţiile noastre. Mai avem încă un solar unde am testat încă 12 varietăţi de tomate şi de castraveţi”, a precizat Costel Pohrib.

 

„Gravitet F1 - un viitor succes de piaţă

De departe, mândria celor doi tineri de la Marcoser este Gravitet F1, un hibrid de roşii introdus la comercializare în 2011, după ce a fost în testări timp de doi ani, hibrid extratimpuriu, cu creştere semideterminată.

La ora actuală, este foarte bine adaptat la condiţiile de mediu din România, dar şi la tehnologia de producţie în sere şi în solarii pe ciclu scurt, potrivit reprezentaţilor Marcoser. Gravitet F1 a început să „graviteze” apreciabil pe piaţă, câştigând tot mai mult teren în rândul cultivatorilor şi al consumatorilor.

Marcoser promovează hibrizi de tomate şi pentru cultura de câmp. Spre exemplu, Smadar F1 se comportă destul de bine.

În ceea ce priveşte castraveţii cornişon - cultură legumicolă extrem de importantă pentru Matca - unul dintre hibrizii promovaţi de cei doi tineri s-a confirmat şi la scară naţională. Ekol F1 este deosebit de productiv, se pretează atât la consumul în stare proaspătă, cât şi pentru industrializare. Marcoser importă şi distribuie în România seminţe şi pentru alte specii legumicole.

„Acum există hectare întregi cultivate cu cultura de ardei roşu gras în mediu protejat. La un preţ de sub 10 lei/kg nu găseşti ardeiul gras roşu în supermarket. De la Matca produsul pleacă la o calitate infinit mai bună decât ceea ce se aduce din import şi la numai 2 lei kilogramul. Ne mândrim şi cu „semaforul” - ardeiul „roşu-galben-verde”.

A fost nevoie de 4-5 ani ca să ajungem la tehnologia actuală, adaptată la condiţiile locale, şi până acum nici un fermier nu a dat greş”, şi-a lăsat liber un sentiment de mândrie Marius Petrache.
Rezultatele sunt realitate. În solariile experimentale ale Marcoser a fost pusă la punct tehnologia producerii pepenilor galbeni în spaţii protejate, prin palisare. Au trecut deja patru ani de practică şi, până acum, nu au fost semnalate eşecuri.

 

Tehnologii de solar

Una dintre tehnologiile implementate cu succes de echipa Marcoser este mulcirea cu folie transparentă. În poligonul de testare s-au făcut patru tipuri de experimentări în solar: cu folie de mulcire, cu folie termică sus, cu folie normală sus, fără folie de mulcire.

Prin folosirea foliei de mulcire transparente polietilenice, temperatura în sol creşte în medie cu 2-3 °C în timpul nopţii, avantaj major în cazul înfiinţării culturilor extratimpurii, când două grade în plus sunt esenţiale în absorbţia fosforului.

Alt avantaj e faptul că nu mai sunt antrenaţi sporii de la nivelul solului - sursa principală de infecţie pentru toate manele - şi se reduce umiditatea - excesul de umiditate favorizând apariţia Botrytisului. La toate acestea se adaugă reducerea la o treime a cantităţii de apă necesară - şi implicit a energiei electrice - faţă de suprafeţele nemulcite, precum şi eliminarea completă a prăşirii buruienilor din solar.

Un alt element de tehnologie benefic este umbrirea solariilor, cu scopul de a diminua cantitatea de raze solare care intră în spaţiul de producţie. Legumicultorii ştiu că vara trebuie să-şi umbrească solarul prin orice mijloace. Specialiştii de la Marcoser recomandă folosirea plasei de umbrire ori stropirea solarului cu var sau chiar cu... noroi.

Cei doi specialişti pregătesc un nou experiment în premieră. Ni-l descrie, succint,  Marius Petrache: „Schetelul pe care îl folosim noi nu ne permite să punem plase contra insectelor, fiindcă nu s-ar mai putea face aerisirea! Acum următoarea tehnologie este să găsim o modalitate să ventilăm solarul în aceste condiţii. Am încercat tot felul de sisteme. Totul va fi natural şi cât mai ieftin. Nu ne propunem să sărăcim fermierul român!”

 

Fertilizare foliară nepoluantă

Foarte imporatantă este aplicarea tehnologiei de fertilizare fazială. „Pe vremuri, îngrăşământul NPK19-19-19 îl dădea toată lumea de la plantare până la recoltare. Nu-i chiar aşa, tehnologia spune: la plantare ai nevoie de P, după aceea ai nevoie de un îngrăşământ echilibrat, iar după ce fructele au început să se umfle, ai nevoie de K mai mult şi de N, prin fertilizare fazială”, spune Costel Pohrib.

Mătcaşii administrează săptămânal un adaos de microelemente permanente: fier, bor, zinc, molibden, magneziu. Marcoser a găsit prin testare rapoartele şi cantităţile exacte de substanţe, pentru a fi administrate plantelor la momentele potrivite, fără a polua nici solul, nici planta şi nici pânza freatică.

 

Producţii mai mari

O realitate este evidentă. În momentul de faţă, în Matca producţia de legume este mai mare comparativ cu anii anteriori. „Practic, prin introducerea acestor noi hibrizi şi prin aplicarea unor tehnologii performante a crescut producţia cu până la 25 la sută în medie la absolut toţi fermierii din Matca. La cei de vârf, zicem noi, a crescut cu până 50 la sută”, ne-a spus Marius Petrache.

 

Tripsul face ravagii

În Matca, pericolul virusării culturilor nu a trecut. În 2011, au fost destui cultivatori care şi-au scos roşiile din solar. Însă anul acesta au fost de 3-4 ori mai multe cazuri. Mai grav a fost că s-a renunţat şi la culturi întregi de ardei, chiar şi de castraveţi, ceea ce nu se întâmplase anul trecut. Tripsul este principalul vector de transmitere a virozelor.

„Nu vrem să fim alarmişti, numai că primul caz în care un fermier a trebuit să scoată toate plantele dintr-un solar s-a întâmplat în 2007. Procentual, dacă în 2007 vorbeam de sub 1% din suprafaţă, în momentul de faţă ne ducem undeva la 7-8%. În fiecare an creşte incidenţa. Statistic, peste 90% dintre fermieri au plante izolate afectate de viroze, în diferite grade de incidenţă, dar care nu şi-au scos culturile.

Toată lumea are viroza, într-o măsură mai mare sau mai mică, absolut toată lumea”, avertizează echipa de la Marcoser, precizând că „după infectarea cu TSWV (virusul petelor de bronz), plantele nu mai produc fructe deloc, iar cele deja prezente nu sunt comerciale, astfel că pe piaţă nu pot fi niciodată legume virusate care să pună în pericol în vreun fel sănătatea populaţiei consumatoare”.

 

„Manualul” legumicultorului

O încununare a acestor şapte ani de muncă şi de cercetare a celor doi tineri, Costel Pohrib şi Marius Petrache, a fost publicarea unei cărţi de specialitate - „Tehnologii moderne de cultură a legumelor timpurii în sere şi solarii: tomate, ardei, castraveţi”, care a devenit un manual pentru mulţi legumicultori.

 

Seminţe şi inputuri pentru legumicultură

Marcoser este un important furnizor de seminţe şi de inputuri pentru legumicultură. „Suntem reprezentantul Zeraim Gedera Israel, Syngenta, Daehnfeldt şi, începând cu 1 octombrie a.c., şi al Newsham în România”, a explicat Marius Petrache.

Marcoser dispune de loturi experimentale, de un laborator mobil de analize de sol şi colaborează cu fermieri din bazine legumicole puternice precum: comuna Matca, bazinul Balta Doamnei, Băleni, Copăceni, Dăbuleni etc., unde testează noi hibrizi de legume, noi îngrăşăminte şi metode noi de tehnologie de cultură la legume.

Toate tehnologiile şi produsele introduse pe piaţă sunt în prealabil analizate, testate şi adaptate condiţiilor locale. Anul viitor, Marcoser doreşte să-şi extindă suprafaţa de testare. „În fiecare an avem o suprafaţă de 5000 mp destinată testării de noi tehnologii de cultură, de noi varietăţi. Ne-am gândit la un hectar pentru anul următor. Vom începe şi testările pentru varietăţile de cultură de câmp”, ne-a explicat Marius Petrache.

La Băleni - Sârbi cresc suprafeţele protejate

Bazinul legumicol Băleni - Sârbi, important din punct de vedere al spaţiilor de cultură protejată atât ca suprafaţă, cât şi ca tehnologie, îşi va dubla suprafaţa în cel mai scurt timp. „Ne concentrăm pe această zonă de vreo patru ani. Creşterea suprafeţelor de cultură în mediu protejat în Băleni - Sârbi a fost exponenţială.

În 2008, aici erau vreo 100 hectare de solarii, acum sunt vreo 4-500 hectare. Legumicultorii dâmboviţeni sunt foarte deschişi la nou în ceea ce priveşte hibrizii, folia profesională, tehnologiile”, ne-a declarat Marius Petrache.

 

INPUTURI
Folie profesională

Costel Pohrib ne-a prezentat caracteristicile foliei profesionale triplu stratificată prin coextrudare, pentru acoperirea serelor şi solariilor. Aceasta conţine aditivi pentru termicitate, pentru difuzie şi pentru elasticitate şi aditivi UV pentru rezistenţă.

Folia are un coeficient ridicat de termicitate - de peste 40-50% -  faţă de cea normală, care are numai 3-4%. Alte avantaje: durata de viaţă de până la 7 ani, nu crapă la gerul iernii, în interiorul solarului temperatura creşte cu 5 °C în plus faţă de cazul unei folii normale, ceea ce duce la o timpurietate medie de peste o săptămână.

De asemenea, un mare avantaj este dat de aditivul pentru difuzie. Deşi scheletul solarului este din lemn şi aruncă o umbră destul de puternică, practic prin folosirea acestui tip de folie umbra dispare. Astfel, planta primeşte de sus până jos aceeaşi cantitate de lumină, permiţând o dezvoltare armonioasă a culturilor. Celălalt aditiv, etil-vinil-acetat, conferă foliei un grad mai ridicat de elasticitate şi rezistenţă mecanică.  


INFO

PROIECTE
Studenţi în practică la Marcoser

La Marcoser se lucrează temeinic şi riguros, fapt demonstrat şi de faptul că din 2009 încoace studenţii din anul III ai USAMV Bucureşti au o zi obligatoriu de practică la companie pentru a vedea pe viu cum arată un solar, o cultură de roşii, de ardei, de castraveţi, o instalaţie de irigare prin picurare.

De asemenea, echipa de la Marcoser colaborează strâns cu mediul universitar (USAMV Bucureşti, Politehnica Bucureşti, Universitatea din Craiova), cu institute naţionale de cercetare (ICPA Bucureşti) şi alte instituţii valoroase de cercetare în domeniu legumiculturii, fiind partener în proiecte naţionale de cercetare - PN II, MAKIS.

Schimb de experienţă

Cu Republica Moldova există o relaţie deosebită, foarte mulţi fermieri vin şi vizitează loturile experimentale de la Matca. Anul acesta, au avut întâlniri şi schimburi de experienţă cu fermieri de la Chişnău şi Cahul.

În luna decembrie a.c., Marcoser organizează un seminar de legumicultură în Matca. Seria acţiunilor va continua în principalele bazinele legumicole din sud-estul României, la care invitaţii cei mai importanţi vor fi fermierii.

Vizualizat: 2146 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Bravo baieti!
|
01. 18, 2013. Friday 17:12
Horticultorii adevarati sunt de acest tip: cerceteaza si aplica practic. Cu timpul vor reusi nu numai sa adapteze tehnologiile la conditiile locale, ci sa ridice conditiile la nivelul tehnologiilor moderne. Informati-va in retelele de informatie si participati cu aprt vostru. De ex. www.hortigate.de Succes. Dr. Echim
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?