Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bio Cătina România

Publicat: 18 noiembrie 2017 - 14:47
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

• 9 cultivatori, o cooperativă, succes garantat!

În paginile revistei noastre am prezentat diferite modele de succes din domeniul agricol, fie că a fost vorba despre povestea unui fermier, a unei asociaţii sau, de ce nu, a unei cooperative. Considerăm oportun să încurajăm şi să promovăm asocierea de orice fel, atâta vreme cât aduce profitabilitate producătorului şi, în final, consumatorului.

CatinaClick pe poza pentru galerie!

De această dată vă prezentăm Cooperativa Agricolă “Bio Cătina România”, o formă asociativă tânără, dar care promite mult. Iată povestea ei, spusă de Florin Niculescu (foto), director executiv la Cooperativa Agricolă Bio Cătina, într-un scurt interviu acordat revistei Ferma!

Ferma: Cum a luat fiinţă Cooperativa “Bio Cătina România” şi cât de mult a evoluat în primul an de funcţionare, atât ca suprafeţe cultivate, cât şi ca număr de membri?
Florin Niculescu: Nu ne-a fost uşor să înfiinţăm această Cooperativă, pentru că legea Cooperaţiei nu este foarte cunoscută şi este dificil să găseşti expertiză în piaţă pentru întocmirea întregii documentaţii. În plus, sunt câteva legi cu completări ulterioare în legislaţie, apărute pe parcursul mai multor ani. Am studiat legislaţia şi cu ajutorul unor avocaţi am reuşit, după şase luni de dezbatere, să finalizăm Actul Constitutiv şi Statutul Cooperativei şi astfel să o înregistrăm la Registrul Comerţului.
Am pornit la drum cu cinci membri fondatori, conform cerinţelor legale, suprafaţa la acel moment totalizând 45 de hectare. La un an de la înfiinţare aproape am dublat suprafaţa, ajungând astăzi la 82 de hectare şi nouă membri cooperatori şi încă avem cereri de aderare în curs de soluţionare. Suntem mulţumiţi cu această creştere şi cred că în acest ritm vom atinge două sute de hectare până la finele anului 2018. Este important pentru noi să creştem, pentru că în felul acesta mărim capacitatea de producţie şi devenim un actor principal în industria regională de profil.

Ferma: Cum este sezonul 2017 din punct de vedere al producţiei obţinute şi al valorificării recoltei?
Florin Niculescu: Suntem în plină campanie de recoltare, încă nu am tras linie. În plus, o parte dintre membrii cooperatori nu au recoltat anul acesta, ei urmând să intre pe producţie în septembrie 2018. Recolta de anul acesta va fi valorificată fie în toamna aceasta, fie în primăvara lui 2018, când preţul cătinei va înregistra o creştere importantă. Ca şi la culturile mari, preţul produsului este mic în sezon şi creşte considerabil în extrasezon. Condiţia este să ai capacităţi de păstrare în condiţii adecvate, care pentru cătină înseamnă camere frigorifice la -20 grade C.

 

Florin Niculescu_b

Ferma: Este cultura de cătină una profitabilă, aşa cum scrie internetul? Dacă da, de ce?
Florin Niculescu: Noi credem că da, altfel nu am fi investit. Însă în timp şi cu investiţii mari. Daţi-mi voie să dărâm mitul profitabilităţii uriaşe şi peste noapte din culturile de cătină. Sunt multe speculaţii pe internet în privinţa profitabilităţii mari în astfel de culturi, însă vă pot spune că lucrurile nu stau chiar aşa. În primul rând, este nevoie de investiţii foarte mari, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de euro pentru a asigura facilităţile de condiţionare, sortare şi păstrare a fructelor, sisteme de irigaţii, utilaje şi echipamente şi altele, fără de care degeaba investeşti în cultura în sine. Investiţia mare aici este şi nu în înfiinţarea unui hectar de cătină, care are într-adevăr un cost investiţional relativ mic: aproximativ 5.000 euro per hectar. În plus, puţini ştiu că recoltarea cătinei se face prin separarea ramurilor de fruct, metoda congelării rapide. Astfel, prin tăierea ramurilor, se obţine o recoltă o dată la doi ani. Sau se poate recolta jumătate într-un an şi cealaltă jumătate în anul următor, decalând culturile. Astfel încât, fie se înregistrează venituri din doi în doi ani, fie jumătate din totalul productiv anual. Calculele de rentabilitate trebuie să ţină cont şi de aceste realităţi. Deci, iată că lucrurile nu stau chiar aşa cum citim pe internet, ci au o cu totul şi cu totul altă dinamică.
În plus, trebuie ţinut cont că în România nu există industrie de procesare a cătinei în acest moment. Vânzările se fac preponderent extern iar marii procesatori de afară doresc cantităţi mari şi constanţă în livrări. Aceste lucruri nu pot fi obţinute în ferme mici, individuale, ci este necesară o formă asociativă care să poată susţine volume mari de fructe şi care poate negocia cu marii procesatori un preţ adecvat. Altfel, la cantităţi mici, preţul care se oferă în acest moment în piaţa de profil este mai mic chiar şi decât costul de producţie, astfel încât un fermier singur nu poate rezista pe termen lung. Acesta este şi motivul pentru care noi, membrii fondatori, am decis că numai împreună putem reuşi. Împreună putem pune bazele unei industrii a producătorilor de cătină certificată ecologic care să fie sustenabilă şi profitabilă prin forţa asociativă a membrilor săi cooperatori.

Ferma: Care sunt obiectivele Bio Cătina România pe termen mediu şi lung?
Florin Niculescu: Pentru perioada următoare, ne concentrăm pe pieţele externe, acolo unde am identificat un potenţial mare şi o cerere semnificativă pentru cătina certificată ecologic. Însă nu renunţăm nici la piaţa din România. Şi avem în plan să dezvoltăm şi această piaţă prin educarea consumatorului final în ceea ce priveşte beneficiile consumului de cătină albă şi modul de utilizare a acestui fruct. Dorim să încurajăm consumul fructelor de cătină cultivată în mod natural şi certificate ecologic şi, nu în ultimul rând, vrem să creştem numărul membrilor cooperatori pentru a împărţi din tainele acestei culturi cu cât mai mulţi doritori de a investi în cătina albă. Astfel, prin forţa dobândită, România să poată deveni un pol de dezvoltare regională în industria de producţie şi procesare a cătinei albe ecologice.
Din punct de vedere comercial, ţintim marii procesatori de ulei de cătină, industriile farma, de sucuri BIO şi cea cosmetică. Aici, putem aduce o valoare adăugată mare prin calitatea fructelor noastre cu un conţinut ridicat în ulei, vitamina C şi esenţialii OMEGA. Toate aceste atuuri sunt confirmate de certificări internaţionale şi de analize efectuate la cele mai performante laboratoare din ţară şi din străinătate.


COOPERATIVA CA O FERMĂ MARE NAŢIONALĂ
La nivel asociativ, Cooperativa “Bio Cătina România” deţine cea mai mare suprafaţă de cătină ecologică din România. Restul pieţei este fărâmiţată în suprafeţe de 5-10 ha, foarte rar 20-30 ha. Suprafeţele deţinute de Cooperativă sunt răspândite în mai multe judeţe ale ţării, printre care: Vâlcea, Dâmboviţa, Vaslui, Buzău, Olt, Constanţa, Suceava, Arad, Călăraşi, iar suprafaţa totală cultivată este de 82 ha.
Conducerea Cooperativei este asigurată de trei dintre cei cinci membri fondatori: Michaela Căruţaşu - Preşedinte, Mădălina Giurescu -Vicepreşedinte şi Florin Niculescu - Director Executiv.


ŞTIAŢI CĂ...
• Investiţia mare în cătină intră în partea de recoltare - păstrare - valorificare, nu în înfiinţarea unui hectar de cultură;
• Fie se înregistrează venituri din doi în doi ani, fie jumătate din totalul productiv anual;
• În România nu există industrie de procesare a cătinei; producţia merge preponderent la export.

Catina_b

Articol publicat in revista Ferma nr. 17/200 (editia 1-14 octombrie)

Vizualizat: 882 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?