Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

BAZINUL LEGUMICOL BĂDĂLAN - terenul de baltă răsplăteşte munca fermierilor

Publicat: 26 martie 2019 - 09:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Tânărul inginer Alexandru Marciuc lucrează de doi ani în bazinul legumicol Bădălan, din apropierea municipiului Galaţi, pe un teren de baltă. El este tehnologul unei exploataţii agricole ce se întinde pe aproximativ o mie de hectare.

„Avem o fermă vegetală mixtă; pe o suprafaţă de 250 hectare cultivăm legume de câmp, practic toată gama de rădăcinoase: de la ceapă, morcov, păstârnac, ţelină, până la pătrunjel, sfeclă roşie, ridichi negre şi varză de toamnă. Avem contracte de livrare cu marile lanţuri de magazine. De asemenea, avem însămânţate 100 hectare cu grâu, tot atâtea cu orz, iar în primăvară vom semăna floarea-soarelui pe 180 ha, porumb pe 150 ha şi soia pe restul de suprafaţă. Exceptând floarea-soarelui, toate celelalte culturi sunt amplasate pe terenuri amenajate la irigat”, ne-a declarat specialistul.

Alexandru Marciuc_b

Băltirile, una dintre marile probleme
În fiecare an, în zona de baltă, marile probleme sunt legate de băltiri, mai ales atunci când sunt precipitaţii abundente. Circa 40 la sută din suprafaţa lucrată de Alexandru - poate şi mai bine - este afectată de acest fenomen. „De aceea nu putem lucra în voie pe solele acoperite de apă, înregistrăm întârzieri în calendarul lucrărilor agricole de sezon - şi aici mă refer în special la arături, la pregătirea patului germinativ, la semănat. În anii ploioşi, trebuie să intre în funcţiune staţiile de desecare”, ne-a declarat Alexandru Marciuc, directorul tehnic al societăţii Orestagro.

Solul de baltă greu trebuie pregătit corespunzător
„Avem terenul cu sole joase, mare parte rezultat din desecarea lacului Brateş, cu pânza de apă freatică aproape de suprafaţă. Solul este alcalin, luto-argilos, parţial nisipos. Are textură grea, ceea ce presupune a fi prelucrat cu foarte mare grijă. În multe parcele trebuie să realizăm lucrări de scarificare, avem un program anual în acest sens, iar pregătirea patului germinativ, mai ales la legume cum este ceapa, necesită atenţie maximă”, a explicat tânărul specialistul.

Mandru Oreste_b

Depozit modern cu atmosferă controlată
Lucrat ca la carte, fundul fostului lac Brateş răsplăteşte eforturile lucrătorilor, oferind producţii mulţumitoare de la un sezon la altul. Au fost şi ani buni când s-au obţinut recolte de 70 tone de ceapă la hectar! Sigur, nu pe suprafeţe mari.
Ferma dispune de un depozit nou construit, cu ventilaţie şi instalaţie de frig, având o capacitate maximă de stocare de circa 4.000 de tone de produse de câmp. Aici au pus în funcţiune o linie de condiţionat legume complet automatizată.
În ultimii ani, au achiziţionat utilaje şi echipamente pentru recoltat ceapă şi morcov, utilaje pentru sortarea şi spălarea rădăcinoaselor şi mijloace de transport, graţie accesării mai multor proiecte cu finanţare comunitară. Valoarea investiţiilor însumează câteva milioane de euro.
De asemenea, Orestagro are un sector de acvacultură care gestionează baza experimentală Brateş a fostei întreprinderi Piscicola, cu o suprafaţă totală de 320,8 ha, formată din bazine de reproducţie şi creştere a peştelui, canale de alimentare şi reţeaua de evacuare a apei.

Marciuc Alexandru_b

O societate de primul loc
”Anul trecut a fost unul bun din punct de vedere al preţurilor, dar slăbuţ din punct de vedere al producţiei, cel puţin la legume. An cu probleme, cu cheltuieli sporite pentru a controla bolile şi dăunătorii specifici”, ne-a declarat Mândru Oreste, administratorul companiei. Fermierul este licenţiat în ştiinţe economice şi a lucrat în fostul IAS Bădălan în funcţia de contabil de fermă până la privatizare. La retrocedarea terenurilor a primit 14 hectare cu care a început businessul. După cum recunoaşte, a învăţat din mers şi a avut de unde; în zonă sunt specialişti renumiţi în cultivarea legumelor, precum Petre Grigore sau Ioan Popa.
Conform bilanţului contabil înregistrat în anul fiscal 2017, compania Orestagro, înfiinţată în urmă cu aproape 15 ani, deţine primul loc în judeţul Galaţi în 2018 pe domeniul Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rădăcinoaselor şi tuberculilor, cu o cifră de afaceri de aproape 7,5 milioane de lei, un profit net de circa 500.000 de lei, având 18 angajaţi.


CULTURA DE GRÂU ESTE INCERTĂ
Până anul trecut, Orestagro a cultivat soiuri româneşti de grâu. Producţiile au fost mulţumitoare. Din toamnă, însă, a introdus în cultură genetică străină. „Am început cu Balaton, un soi de grâu nearistat, foarte productiv, cu indici de panificaţie ridicaţi, foarte tolerant la secetă şi cu mare plasticitate ecologică. Nu suntem prea încântaţi de starea de vegetaţie, răsărirea este foarte slabă, sperăm să iasă bine din iarnă. Aşteptăm desprimăvărarea să vedem ce se mai poate face”, a susţinut Alexandru Marciuc.
În primele zile ale lunii martie, atunci când plantele îşi vor relua ciclul vegetativ, va urma fertilizarea de sezon cu azotat de amoniu, în doză de 150 kg la hectar produs comercial, administrat în două tranşe.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/230 (ediţia 15-28 februarie 2019)

Vizualizat: 795 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?