Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bătălia pentru ”căpşunari”

Publicat: 30 mai 2019 - 13:56
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În timp ce fermierii români se plâng că nu găsesc în ţară destui muncitori, românii plecaţi să lucreze în agricultura altor ţări europene ajung să fie disputaţi de fermierii din ţările respective, potrivit unui articol publicat de The Guardian. Fermierii din Marea Britanie, de pildă, au semnalat că, spre deosebire de anii precedenţi, muncitorii sezonieri sosiţi din România pleacă mai uşor să lucreze la alte ferme, lăsându-i cu ochii în soare pe foştii angajatori.

Cultivatorii de căpşuni din Marea Britanie sunt mulţumiţi anul acesta de debutul călduros al primăverii, prielnic culturilor şi promiţător de recolte bune. Vremea le este, aşadar, favorabilă. Sursa grijilor este în altă parte. Ei se tem că nu vor mai avea în ferme numărul necesar de muncitori est-europeni, deci şi români.

De la o fermă la alta
Numărul lor a scăzut, iar fermierii britanici nu ezită să-şi fure muncitorii de la unii la alţii, prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de cazare şi prin acordarea de bonusuri pentru munca prestată. Cum ar veni, est-europenii pălmaşi au ajuns la mare căutare pe răzoarele perfidului Albion. Timpurile fiindu-le favorabile, nu stau pe gânduri şi imediat se duc la ferma unde află că e mai bine. Director-executiv al unei firme de plasare de forţă de muncă a semnalat pentru The Guardian că ”pentru prima oară observăm că unii muncitori pleacă în altă parte la scurt timp după ce au sosit în fermă. Dacă din 100 de muncitori, 10 pleacă imediat, e deja o problemă pentru fermier”.

O fi mai bine la nemţi?
Bătălia se poartă nu numai între fermierii englezi, ci şi între ţările vestice. Germania, bunăoară, a cărei agricultură depinde foarte mult de mâna de lucru străină, a introdus recent noi stimulente fiscale pentru lucrătorii străini, măsură care îi îngrijorează pe fermierii britanici, fiindcă se tem că muncitorii est-europeni nu vor mai trece Canalul Mânecii, alegând să lucreze în fermele din landurile germane. În ciuda ispitelor fiscale nemţeşti, fermierii englezi consideră că au, totuşi, mai multe atuuri decât cei germani. ”Mereu am concurat cu Germania, dar Marea Britanie este mai atractivă. Noi avem o producţie de masă, bine organizată, la ei culesul se face pe genunchi. În Germania, culturile sunt în mare descoperite, dacă plouă, lucrările manuale nu pot fi efectuate. La noi, suprafeţele protejate sunt mai mari, muncitorii pot lucra mai bine. Concurenţa pentru forţa de muncă e reală şi în expansiune în toată Europa”, a declarat reprezentantul unei companii comerciale din Marea Britanie.
Două ar fi cauzele scăderii numărului de muncitori români în agricultura britanică: Brexit-ul şi creşterea veniturilor financiare în România, ca urmare a măsurilor guvernamentale. Autorităţile britanice sunt conştiente că Brexit-ul provoacă nesiguranţă în rândurile lucrătorilor est-europeni. De aceea, recent, Departamentul pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale a redactat, în limbile română şi bulgară, o broşură prin care dau asigurări că agricultura este deschisă pentru muncitorii români şi bulgari. Autorii articolului din The Guardian citează reprezentanţi ai mediului de afaceri care semnalează că diferenţa între veniturile obţinute în ţara de origine şi Marea Britanie de către muncitorii români s-a redus de trei ori, situaţie care nu-i mai motivează să muncească în străinătate.

 Capsuni_b


CU OCHII PESTE GARDUL UE
O altă îngrijorare a fermierilor englezi este aceea că nu vor avea destui muncitori pentru culesul merelor, din cauză că spre sfârşitul verii muncitorii români preferă să revină acasă. Autorităţile britanice estimează că anul acesta fermele pomicole din Regat ar avea nevoie de 80.000 de lucrători. Anticipând o criză a forţei de muncă, acestea derulează un proiect-pilot prin care vor permite ca 2500 de muncitori din Rusia, Ucraina şi Republica Moldova să ajungă la fermele englezeşti. Aducerea de forţă de muncă pentru agricultură din afara spaţiului european este o opţiune tot mai discutată în Marea Britanie. Alte state occidentale fac deja acest lucru: agricultura Spaniei beneficiază deja de munca marocanilor, iar în fermele germane lucrează anual 60.000 de ucraineni.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

 

Vizualizat: 185 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?