Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Barabula e mai preţuită decât “mirabila sămânţă”

Publicat: 17 mai 2012 - 14:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

“Ofertă specială! Vând cartof sămânţă categoria biologică clasa A, preţ 0,55 lei/kg!” sau “Schimb cartof sămânţă cu porc!” Sunt doar două dintre numeroasele anunţuri disperate ale producătorilor sau comercianţilor de cartofi pentru sămânţă. Corect spus “pentru sămânţă”, deoarece cartoful adevărat de sămânţă e o rara avis în curtea fermierului român

Click pe poza pentru galerie!

La noi, oricine are cartof în saci coloraţi, sortaţi mai mărunt decât cartoful pentru consum, chiar şi pe marginea şanţului, şi scrie pe un carton că este de sămânţă, vinde material semincer mai ales că toate preţurile încep cu zero, virgulă, atâţia bani.

Doar Institutul de Cercetare şi Producţie a Cartofului Braşov vinde cu 1 leu/kg, ce-i drept cu TVA inclus, deci tot sub zero, virgulă, lei/kg. Superelita e chiar 1,1 lei/kg. Ce curaj să vinzi atât de scump!

 

Sămânţa necertificată se vinde cu voia autorităţilor

Institutul a trebuit să intre în jocul prost al pieţei interne. STATUL nu te obligă ca în Vest să vinzi o sămânţă cu documente de certificare şi de provenienţă legale, deoarece cumpărătorul român este ignorant. Dar şi pentru că, nu-i aşa, avem prea mult pământ, de vindem şi la alţii; cu 17 tone/ha anul trecut am făcut prea mult cartof. Ni s-a luat de atâta cartof pe toate drumurile.

Dacă făceam o producţie medie ca în Olanda, de exemplu, ce am fi făcut cu 12 milioane de tone de cartof? Şi cele 4 milioane ale României sunt prea multe! Iar acum tragem ponoasele.

Ministerul Agriculturii afişează pe site-ul instituţiei că în programul de culturi pentru anul în curs, cartoful se va planta pe 234.000 hectare. Dacă vom face 11 tone/ha - nu va mai fi un an atât de favorabil ca 2011! - iar vom ajunge vedete TV cu preţuri occidentale, Isărescu va critica lipsa de performanţă a fermierilor, apoi iar vom planta mai mult, încurajaţi fiind de preţuri, după care va veni un nou an de supraproducţie şi de preţuri de bătaie de joc s.a.m.d., până când, de atâta hărţuială o să ne lăsăm şi de cartof. De fapt, cu sămânţa care se plantează anul acesta nu va fi de mirare că vom produce atât de puţin.

 

Să fie mărunt - singura “certificare” a materialului semincer

Pentru cele 234.000 de hectare am fi avut nevoie de vreo 700 mii tone de sămânţă certificată, or în România, anul trecut, s-au produs mai puţin de 30 mii tone, în schimb oferta de vânzare pentru cartofi sămânţă este semnificativ mai mare. Tot cartoful mărunt este de sămânţă, fie că este sau nu este certificat. Aşa bătaie de joc ca la barabule, picioici, crumpi sau cum le-o mai fi zicând (cum să-i zic Solanum tuberosum?), n-am mai văzut!

Stau în pământ şi te chinui să-i scoţi aşa de negri şi plini de glod uneori în toamnele reci şi ploioase, putrezi şi urât mirositori, pentru mulţi aşa-zişi fermieri, ca nişte “bube, mucegaiuri şi noroi” amestecate... ca-n “Testamentul” lui Arghezi.

Cum să nu te revolţi faţă de prostia ca atunci când o sămânţă de orz, de exmplu, din afară, (care poate că a fost produsă de un fermier român) se vinde în România cu 500-600 euro/tonă faţă de 100-150 euro/tonă la orzul de consum (raport corect, de altfel!), accepţi să vinzi cartoful de sămânţă mai ieftin decât cel de consum (igoranţii spun că e mai mic şi atunci cum să fie mai scump!).

 

Cine-şi permite să importe?

Puţini şi-au permis să cumpere cartof sămânţă din import. Preţurile sunt între 500 şi 700 euro/tonă, adică 2-3 lei/kg, aşa cum, de altfel, ar fi aproape normal şi pentru semincerul român. Numai că la noi, politica se face doar declarativ, la nivel de mass-media şi între grupurile de interese. Puţini şi-au permis să cumpere cartof din import.

Pentru cei mai mulţi, memorabile sunt versurile lui Arghezi “durerea noastră surdă şi amară/o grămădii pe-o singură vioara/pe care ascultând-o a jucat/stăpânul, ca un ţap înjunghiat/din bube, mucegaiuri şi noroi/iscat-am frumuseţi şi preţuri noi...” (Testament).
Europa, te iubesc, dar ori eşti ignorantă cu guvernanţii noştri, ori chiar îţi convine ce fac!

 

Importanţa cartofului de sămânţă

E atât de general enunţul din titlu încât probabil că mulţi cititori îl vor ignora. Dacă însă vor citi articolul din pagina anterioară, se vor întoarce cu mai mult interes la acesta.

Evoluţia geneticii şi ameliorării în lume a ajuns la un stadiu atât de avansat încât rolul seminţei în obţinerea unor producţii eficiente este o condiţie obligatorie. România a rămas (a regresat, de fapt!), din păcate, în domeniul seminţei de cartof cu mult în urma nivelului tehnologic din 1989.

Să zicem că n-ar fi nici o problemă, pentru că facem parte din marea Europă şi că benficiem oricum de cuceririle milenare ale civilizaţiei şi ştiinţei. Numai că noi nu aplicăm ceea ce am învăţat şi ceea ce ne dă Europa.

Şi atunci cum să nu crezi afirmaţia unui consumator educat care spunea: “am cumpărat în fiecare an cartof de la ferma de lângă oraşul nostru, dar în fiecare iarnă aruncam la curăţat mai mult decât puneam în oală, aşa că m-am învăţat minte: cumpăr din supermarket cât am nevoie, cartof frumos, curat şi sănătos”.

Ei, dacă e şi sănătos, mai putem sta de vorbă. Dar în rest, acest consumator are dreptate.
La noi nici măcar veriga de bază a tehnologiei cartofului nu se respectă: folosirea de sămânţă certificată. De ce este atât de important?

 

Defectele tehnologiei anterioare se moştenesc

În strategia cultivatorului de cartof, trebuie să fie foarte bine consolidat capitolul privitor la sămânţă. Când se discută de sămânţa de cartof nu se poate face o similitudine cu alte plante de cultură. Sămânţa de cartofi, mai bine zis, cartofii pentru sămânţă, e un purtător foarte fidel al unei tehnologii acumulate în câţiva ani, nu milenar, cum este sămânţa genetică din bacă sau sămânţa de iarbă, de exemplu.

Valoarea biologică, cea care răspunde de realizarea unei producţii eficiente, nu se poate menţine decât prin aplicarea unei tehnologii stricte cu rezonanţă într-un sistem zonal, regional, naţional, piramidal, în care cultivatorii de cartof pentru sămânţă trebuie să se supună unor reguli exacte, ştiinţifice, iar producătorul de cartof pentru consum să perceapă efectul economic al folosirii unei seminţe certificate ca material de plantat.

O sămânţă de cartof poartă în ea defectele tehnologiei anterioare: viroze, boli, stres fiziologic, defecte culinare, sensibilităţi de păstrare etc.

 

N-AVEM SĂMÂNŢĂ, N-AVEM NICI PRODUCŢII

Dacă în anii ’80, România se lăuda cu o producţie de peste 20 tone/ha la cartof, dar numai cu 2-3 mii kg/ha porumb, iată că în ultimii ani producţia la porumb s-a dublat iar la cartof a scăzut, în unii ani chiar la jumătate. Secretul este sămânţa.

Dacă s-ar da aceeaşi importanţă seminţei de cartof precum se dă celei de porumb, România ar fi aproape de performanţele occidentale la producţia de cartof. Numai că noi ne mulţumim cu puţin pentru că au alţii mai mult, chiar dacă mai scump. Ne e lehamite de ştiinţă, ca şi subsemnatului, de altfel, de atâta ”bla-bla” pe acest subiect. Aşa că, aş spune, “daţi publicitate!”

Totuşi, dacă aţi agreat vreodată un anumit soi de cartof, să ştiţi că acesta a provenit dintr-o sămânţă pe care nişte cercetători au lucrat cel puţin 15 ani.

Vizualizat: 1071 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
samanta
|
05. 23, 2012. Wednesday 10:35
acum vinde samanta oricine pentru ca nu-i trage nimeni la raspundere(ex.PETER,DEJU MOLDOVAN,GHIURI SI MULTI ALTII)care ne baga pe gat (cica samanta)toate stricaciunile de cartofi.CHIAR NU-I CONTROLEAZA NIMENI?ALOOOO.....DOMNUL MINISTRU,FACE-TI CEVA!!!
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?