Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bani mulţi, cereri puţine - lanţul scurt nu este deloc uşor de întins

Publicat: 09 iulie 2019 - 15:16
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

AFIR a prelungit până la 30 iunie a.c. termenul de depunere a proiectelor pentru accesarea SM 16.4 ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” şi SM 16.4a ”Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare - sectorul pomicol”.

Fondurile disponibile pentru SM 16.4 însumează 4.744.665 euro, iar pentru SM 16.4a sunt disponibili 6.668.484 de euro. Pragul minim de selecţie al celor două submăsuri este de 10 puncte.

Rosii_b

Fonduri există, mai trebuie şi voinţă
Cele două submăsuri nu sunt prea cunoscute în lumea fermierilor. Probabil de aceea nici nu s-au înghesuit să depună proiecte, deşi cererile de finanţare au fost primite începând cu data de 3 ianuarie 2019. Termenul final a fost 30 aprilie 2019, dar din cauză că cererile au fost puţine, AFIR a trebuit să prelungească termenul.
Care este scopul acestor două submăsuri? Potrivit explicaţiilor AFIR, este susţinută financiar cooperarea dintre actori în sectorul agro-alimentar, inclusiv din cel pomicol, pentru a comercializa produsele din lanţurile scurte de aprovizionare şi a facilita utilizarea metodelor inovatoare de comercializare a produselor şi atragerea unor categorii noi de consumatori. Mai simplu spus: ”Uniţi-vă, fraţilor, puneţi-vă mintea la treabă şi găsiţi soluţii să vă vindeţi recolta sau produsele obţinute în urma procesării!” Ca să dea mai multă şansă unor astfel de proiecte, cei care au conceput aceste măsuri au implicat şi organizaţiile non-guvernamentale şi autorităţile locale, care pot participa la structurarea unui lanţ scurt, împreună cu fermierii, procesatorii, comercianţii alimentari cu amănuntul, proprietarii de hoteluri, pensiuni şi alte forme de cazare în mediul rural. Deşi scurte aceste lanţuri de alimentare, se pot, iată, aglomera, dacă ”actorii”, cum le spune documentul AFIR, decid să acţioneze, cerând banii europeni, administraţi de instituţia românească.

Vechi beneficiari
Cum au stat lucrurile până acum? Din datele publicate pe site-ul afir.ro aflăm că în 2016, de pildă, au fost depuse 57 de proiecte şi au fost selectate pentru finanţare 20 de proiecte. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov a primit 100.000 de euro, valoare publică, pentru un proiect numit ”Concept inovativ privind siguranţa alimentară şi marketingul produselor agro-alimentare ecologice în cadrul lanţului scurt de aprovizionare pe piaţa locală Braşov”. Firma Prodpan SRL din Babadag, jud. Tulcea, a dispus de 83.796 de euro valoare eligibilă, 71.036 euro valoare publică şi total cumulat (valoare publică) 453.857 de euro pentru un proiect numit ”Cooperare pentru dezvoltarea pieţei locale prin integrarea lanţurilor scurte de aprovizionare în zona localităţilor Turda, Babadag, Enisala din judeţul Tulcea”. Şi tot aşa, cine are curiozitate poate găsi atât beneficiarii, cât şi sumele acordate şi numele proiectului, pe site-ul instituţiei. S-au găsit, aşadar, în anii trecuţi, nişte mâini care să apuce şi să întindă lanţuri scurte, prin comune şi oraşe din România, cu ajutorul banilor europeni. Sunt convins că se vor găsi şi acum, până la 30 iunie. Important este ca fermierii să reuşescă să-şi vândă produsele, iar clienţii să se delecteze cu bunătăţile puse pe masă.


FERMIERI ŞI PROFESORI
Ca să poată depune un dosar, toţi aceşti potenţiali beneficiari ai SM 16.4 şi SM 16.4a nu se duc aşa, de capul lor, la AFIR. Mai întâi, ei sunt obligaţi să constituie un parteneriat, înfiinţat în baza unui acord de cooperare. Cine poate face un astfel de parteneriat? În primul rând trebuie să participe cel puţin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol/pomicol, în funcţie de submăsură, iar apoi se pot alătura alţi fermieri, organizaţii neguvernamentale, consilii locale, chiar şi unităţi şcolare (inclusiv universităţile de profil), unităţi sanitare, de agrement şi de alimentaţie publică. Aşadar, inter-comunicare între mai multe domenii. Fermierul alături de comerciant, de profesor, de cercetător, de patronul de hotel sau pensiune, de primar şi consilierii locali, de membri ai unor ONG-uri. O lume pestriţă, sprijinită financiar ca să colaboreze şi să ducă până la consumatorul final produsul agro-alimentar. Sună frumos, chiar mirific, ca în utopiile de secol XIX. Dar uite că, în realitate, ”actorii”, cum le spune AFIR, nu au dat buluc să întindă lanţul alimentar, chiar dacă lanţul e scurt.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-30 iunie 2019)

 

Vizualizat: 275 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?