La sfârşitul lunii iulie a.c., Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, în parteneriat cu filiala judeţeană a Societăţii Horticultorilor din România, a organizat cea de a XII-a ediţie a „Zilei porţilor deschise pentru legumicultori”.
Peste o sută de specialişti de renume din domeniul agriculturii, cercetători, fermieri, mari şi mici producători din întreaga ţară, oficialităţi locale şi colaboratori ai unităţii au vizitat expoziţia „SCDL Buzău, 1957-2018 - 61 de ani în slujba legumiculturii româneşti”. Staţiunea a prezentat soiuri şi hibrizi de legume, plante aromatice, medicinale şi de flori, creaţii ale cercetării buzoiene.
Banca de resurse genetice - dezideratul cercetătorilor buzoieni
Fiind prezent la o „staţiune care este un brand la nivel naţional”, Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, a salutat apariţia unui nou obiectiv în planul de activitate al SCDL Buzău, şi anume înfiinţarea Băncii de Resurse Genetice pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale. „Este important să se constate cine gestionează resursele genetice la nivel mondial. Există tendinţa monopolizării domeniilor şi această intenţie trebuie contracarată. Se întâmplă lucruri grave ce vor duce la scoaterea noastră din circuitul economic, cu măsuri luate de neprofesionişti. De exemplu, în ceea ce priveşte tomatele, n-ar trebui să fie cumpărat material vegetal din Olanda, Bulgaria, Italia etc., ci soluţiile tehnice să fie acoperite de activitatea de cercetare ştiinţifică”, a declarat Valeriu Tabără.
Invitaţii au vizitat solarul bio (380 mp) din poligonul ecologic cu suprafaţa de 2,85 ha al SCDL Buzău. Aici se află o parte din colecţia de tomate a Laboratorului de fiziologie-agrochimie-culturi ecologice, colecţie care conţine în acest an 110 linii valoroase, dintre care 20 avansat homozigote, iar trei sunt în anul II de testare la ISTIS în vederea omologării/brevetării. Cu acest prilej, Floarea Burnichi, secretar ştiinţific al SCDL Buzău, a prezentat rezultatele, metodele de protecţie fitosanitară utilizate şi efectul asocierii culturii de tomate cu plante companion (crăiţe, busuioc pitic, castravete amar alb thailandez). A avut loc o degustare din fructele castravetelui amar L1 (Momordica charantia), pretabil la cultivare în sistem ecologic, urmând să fie înscris la ISTIS, în vederea omologării/brevetării.
Înfiinţată în 1957, SCDL Buzău are o echipă strălucită de profesionişti, condusă de cercetătorii Floarea Burnichi şi Costel Vînătoru, cu preocupări ce vizează ameliorarea soiurilor, selecţia conservativă şi producerea materialului biologic la legume şi flori, optimizarea tehnologiilor pentru culturile de câmp şi spaţii protejate, protecţia plantelor, floricultură, agrochimie-fiziologie-biochimie, precum şi consultanţă în horticultură.
“Suntem şi vom rămâne, prin toată activitatea de cercetare derulată în unitate, profund interesaţi şi dedicaţi unor obiective de maximă importanţă. Dintre acestea se detaşează: menţinerea stării de sănătate a populaţiei prin crearea de noi soiuri şi hibrizi productivi cu valoare nutriţională ridicată, cu gust autentic românesc, asigurarea pieţei româneşti cu seminţe şi material proaspăt la legume, plante aromatice, medicinale şi flori, precum şi colectarea, conservarea şi valorificarea în cadrul procesului de ameliorare a patrimoniului genetic românesc, a populaţiilor locale, a soiurilor vechi, specii neglijate în cultură. Toate aceste creaţii noi, specii valoroase, reprezintă «aurul verde» al acestei ţări şi factor incontestabil de progres”, a declarat conducerea staţiunii.
PIAŢA CERE GENETICĂ ROMÂNEASCĂ
Legumicultorii din alte judeţe, precum Gheorghe Danieliuc (foto) şi Vasile Mătrăşoaie, din Suceava, au afirmat că soiurile şi hibrizii româneşti au câştigat teren în opţiunile consumatorilor, în ultimii ani piaţa solicitând produse româneşti. De aceea, colaborarea cu SCDL Buzău este necesară, mai cu seamă că paleta actuală de soiuri şi hibrizi răspunde cerinţelor fermierilor şi consumatorilor, au gust autentic românesc, sunt mult mai sănătoase, iar seminţele pot fi procurate la preţuri mult mai mici, accesibile tuturor românilor.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2019)