Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Aurel Onigaş a redescoperit Livada cu soare

Publicat: 24 februarie 2018 - 01:16
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În luna septembrie a.c., când l-am cunoscut la SCDP Bistriţa, inginerul Aurel Onigaş nu avea astâmpăr. Era destul de neliniştit pentru că vremea începuse să se strice, fusese anunţat un front de ploi şi trebuia să onoreze o comandă pentru o reţea naţională de supermarketuri. Era o promoţie destul de mediatizată şi trebuia să livreze în decurs de o săptămână o cantitate de 250 tone de mere, preponderent din soiul Ionatan. Ulterior am aflat că a reuşit să rezolve cerinţa contractuală.

Aurel Onigaş administrează, cu priceperea şi pasiunea specialistului care-şi urmează destinul, societatea comercială - SC Pombis SA din Bistriţa Năsăud. Unitatea cu specific pomicol, specializată în principal în producţia, procesarea şi comercializarea de fructe, deţine o suprafaţă de livadă de aproximativ 300 hectare, organizată în două ferme: una în Ciceu-Mihăieşti şi cealaltă în Dipşa, un sat al comunei Galaţii Bistriţei.

Alma ÅŸi Livada cu soare_b

Livezi în reconversie
“În general, au fost livezi bătrâne, unele aflate în declin de producţie, dar am reuşit să facem 100 hectare din cele 300 ha prin programul de reconversie. Avem plantaţiile tinere de măr şi de prun. În structură, exploatăm 45 hectare de prun, 10 ha de cireş şi diferenţa până la 300 de hectare - măr”, ne-a declarat administratorul Pombis. Acesta a continuat să aprecieze că anul pomicol nu a fost unul chiar rău pentru societate: „Ne-a ferit Dumnezeu de îngheţ! În primăvară a plouat, au mai căzut precipitaţii în prima parte a verii, apoi în depresiunea Bistriţei s-a instalat o secetă excesivă. Este prima dată când ne-a secat un lac de acumulare. Lipsa apei a făcut ca merele să nu se dezvolte la dimensiunea corespunzătoare, dar am reuşit să găsim înţelegere şi să vindem fructele şi la calibre mai mici. Preţurile sunt foarte bune, ele ne-au scos din necaz. La prune am făcut 40-45 la sută dintr-o producţie normală şi nu am vândut sub 2,7 lei kilogramul, iar la măr livrăm beneficiarilor noştri cu 2,3 lei/kg”.

Alma ÅŸi Livada cu soare_b

Pombis şi vocaţia proiectelor eurofinanţate
Inginerul Aurel Onigaş a ţinut să sublinieze cu o uşoară umbră de satisfacţie că societatea are... vocaţia proiectelor! Astfel ne-a declarat că: „Am fost şi suntem pionieri în accesarea banilor europeni încă din perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană. În anul 2002, prin programul SAPARD, am construit fabrica de sucuri de la Viişoara, unde procesăm circa 1.200 tone de mere anual. Am modernizat 20 hectare de livadă, am reabilitat şi modernizat sistemul de irigaţii, astfel încât asigurăm apa în ambele ferme pe o suprafaţă de 80 hectare de plantaţii. De asemenea, ferma din Ciceu-Mihăieşti este dotată cu un modern depozit de fructe cu atmosferă controlată, unde, anual, fructele sunt prerăcite şi păstrate în cele mai bune condiţii. Investiţia a fost posibilă tot prin programul SAPARD”.

Producţie anuală de 5-6.000 tone de mere
În prima lună a toamnei, la capacitatea de producţie de la Viişoara a început procesarea merelor, activitate care se va întinde până la mijlocul lunii decembrie. În cele două ferme, culesul merelor era încheiat în prima decadă a lunii noiembrie. Problemele nu au întârziat să apară, fiind legate mai cu seamă de asigurarea forţei de muncă. Potrivit managerului Aurel Onigaş, dacă la începutul campaniei de recoltare au venit doar 16 culegători de fructe, pe parcurs situaţia s-a redresat. Zilnic, în livezi sunt în jur de 130 de oameni la culesul roadelor pomilor fructiferi, provenind din judeţele: Maramureş, Mureş şi Bistriţa Năsăud. Muncitorii sunt bine plătiţi; ei câştigă lejer 100 lei la zi, plus că li se oferă mâncare, cazare şi - destul de important - banii pe loc. Ceea ce nu este de lepădat!
La societatea Pombis, producţia de mere se ridică la circa 5-6.000 tone/an, o bună parte fiind comercializată prin reţelele marilor lanţuri de magazine. Ce rămâne este producţie destinată industrializării. Recolta anuală de prune este undeva la 700 tone, din care mai bine de 85 de procente sunt destinate partenerilor europeni.

Alma şi Livada cu soare - brandurile marca Pombis
În urma unui proces de tehnologizare realizat prin intermediul unei finanţări europene, începând cu primăvara anului 2011, Pombis a lansat pe piaţa românească brandurile Alma şi Livada cu soare - sucuri naturale obţinute prin presarea mecanică a merelor, fără adaosuri suplimentare de apă, îndulcitori sau conservanţi. Practic, este un must de mere conservat prin metoda pasteurizării (prin care sucul este încălzit la o temperatură mai mică de 100oC, urmată de o răcire bruscă, astfel încât însuşirile să rămână intacte). Intenţia conducerii Pombis este de a achiziţiona un nou utilaj de scos sâmburii fructelor, pentru a ieşi pe piaţă cu sucuri şi din alte specii pomicole: vişine, cireşe, piersici sau caise.
Sucurile îmbuteliate la sticlă de 0,25 litri pleacă din fabrica de la Viişoara la 2,20 lei plus TVA, ceea ce înseamnă 2,3-2,4 lei, iar cea de un litru, la 5,5 lei.
În ultimii ani, vânzările de sucuri au scăzut pe piaţa din România, fiindcă au apărut foarte mulţi producători. Aurel Onigaş consideră că mai mult rentează să vândă merele „la liber” decât să le proceseze.
Ca noutate este faptul că societatea Pombis a depus la AFIR un proiect pe Submăsura 4.1a - Investiţii în exploataţii pomicole pentru reconversia unei suprafeţe de opt hectare de măr, cu tot ce presupune o livadă modernă - plasă antigrindină, irigaţii şi alte dotări. Acum se aşteaptă ca dosarul înaintat să intre la finanţare.

Cifră de afaceri de aproape 1,5 milioane de euro
Înfiinţată în anul 1991, SC Pombis SA este o companie cu capital integral românesc, activă în numeroase sectoare din industria agroalimentară. Dacă în anii de început, compania s-a concentrat pe producţia şi comercializarea de fructe, între timp şi-a diversificat portofoliul de produse şi pe alte sectoare de activitate, printre care creşterea animalelor, patiserie şi producerea de sucuri sută la sută naturale.
Din datele oficiale, în 2016, SC Pombis SA a înregistrat o cifră de afaceri de 6.555.071 lei, un profit net de 68.805 lei, oferind locuri de muncă pentru 48 de angajaţi permanenţi.

Aurel OnigaÅŸ_b
Aurel Onigaş: “Vindem de câţiva ani buni în reţeaua de supermarketuri, avem încheiate contracte cu parteneri de afaceri precum Fabrica de sucuri Austria Juice România din Vaslui şi Annabella - Fabrica de conserve Râureni din Râmnicu Vâlcea, prin care le oferim mere pentru industrializare la 90 de bani plus TVA kilogramul, un preţ mult mai avantajos decât anul precedent”.

ALMA - PUR ŞI SIMPLU SUC DE MERE
Povestea proiectului ALMA, al fabricii de sucuri Pombis de la Viişoara, nu are nimic spectaculos. Lui Aurel Onigaş i-a venit ideea în toamna anului 2009, când merele pentru industrie erau extraordinar de ieftine, între 6 şi 8 bani kilogramul. O linie de procesare era ideală pentru valorificarea materiei prime. Tehnologia nu e complicată, utilajele se găsesc şi nu sunt foarte scumpe, de asemenea, forţa de muncă există. Astfel, s-a mişcat iute şi a depus un proiect cu finanţare din fonduri comunitare în valoare de 266.000 euro, din care jumătate au fost bani nerambursabili. Şi aşa a pus în operă un vis…
Capacitatea de tocare a fabricii de sucuri a fost proiectată la 1,5 tone de mere pe oră, din care rezultă cam 60% suc. Aceasta înseamnă o producţie de până la 900 litri de suc pe oră. Randamentul este următorul: din două kilograme de mere se obţine un litru de suc natural 100%. Practic, mărul este stors şi pasteurizat. Cu toate celelalte costuri de producţie, se înregistrează o valorificare superioară care se apropie de 30% decât dacă ar vinde merele neprelucrate.
Cuvântul “alma” reprezintă denumirea populară a plantei Malus Sieversii, strămoşul mărului de astazi. În limbile latină, spaniolă şi italiană, alma înseamnă suflet, în irlandeză foarte bun, iar suedezii folosesc cuvântul cu sensul de tandru. În limba maghiară, alma înseamnă măr.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 495 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?