Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Atenţie: nouă boală de carantină a cartofului

Publicat: 01 martie 2011 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ralstonia solanacearum, agentul patogen responsabil de Veştejirea bacteriană sau Putregaiul brun la cartof, a fost clasificată ca fiind una dintre cele mai importante bacterii fitopatogene, din cauza letalităţii, persistenţei, gamei diverse de plante gazdă şi distribuţiei geografice largi. Deşi se manifestă majoritar în zonele tropicale şi subtropicale, agentul patogen este în prezent o ameninţare continuă în zonele cu climă temperată. Aici, prima dată s-a manifestat pe speciile din familia Geranium (muşcate)

Click pe poza pentru galerie!

Ralstonia solanacearum infectează peste 250 de specii de plante din peste 50 de familii. Ea produce o boală a ofilirii la mai multe culturi agricole importante, cum ar fi cartofi, tomate, tutun, banane, ardei, vinete şi flori. Mai mult suferă plantele dicotiledonate decât cele monocotiledonate. Motivul pentru care unele familii sunt mai susceptibile la ofilirea bacterieană este încă necunoscut.

În Europa, culturile cele mai afectate sunt cartofii şi tomatele. Pierderile sunt cauzate de reducerea randamentului pe hectar şi, de asemenea, ca urmare a măsurilor statutare luate pentru a elimina boala.

 

Cercetarea vizuală a simptomatologiei

Planta de cartof. În contextul climatic european se întâmplă rareori ca simptomele să fie observate pe teren, iar atunci când este cazul, acest lucru se întâmplă numai la sfârşitul sezonului. De asemenea, adesea simptomele sunt mascate de cele ale altor boli, de vătămări mecanice, de îmbătrânire sau sunt confundate cu acestea.

Aşadar, simptomele pot trece cu uşurinţă neobservate în momentul inspecţiei pe teren. Frunzele tinere infectate continuă adesea să crească, dar într-o manieră mai puţin evidentă în locurile infectate, ceea ce face ca frunzele respective să aibă forme neregulate.

Frunzele atinse de obstrucţia ţesuturilor vasculare situate mai jos pe tulpină prezintă adesea pete clorotice intercostale de culoare galbenă sau portocalie. Se întâmplă ca frunzele, şi chiar şi tulpinile, infectate să moară. Adesea, frunzele şi tuberculii scad doar în dimensiuni.

La o manifestare tipică însă, se observă că, mai întâi, frunzele tinere se ofilesc, capătă culoarea galben deschis - portocaliu, apoi brun şi se usucă, iar mai târziu întregul lujer şi chiar planta întreagă.

Secţionând tulpinile şi stolonii în zona afectată se poate constata că prin presare se elimină un exsudat mucos de culoare gri-brun, uneori crem, niciodată galben ca la alte bacterioze.

Tuberculii de cartofi. Primele simptome se caracterizează, mai ales în apropierea stolonului, printr-un aspect uşor sticlos sau translucid al ţesutului. Inelul vascular poate prezenta, la stolon, o culoare uşor mai închisă decât de obicei.

Primele simptome simplu de identificat sunt culoarea gălbuie a inelului vascular şi faptul că, în momentul în care se apasă uşor pe tubercul, din vase iasă un exsudat crem până la gri - brun de consistenţă brânzoasă. Exsudatul respectiv conţine milioane de bacterii. Poate apărea şi o înnegrire a ţesutului vascular.

Pe măsură ce infecţia progresează, ţesuturile vasculare sunt distruse, iar cortexul exterior se poate separa de cortexul interior. În stadiile avansate ale infecţiei, la suprafaţa tuberculului apar fisuri cu marginile adesea colorate în roşu brun.

În mai multe cazuri, observate recent în Europa, se constată o putrezire simultană a cortexului central şi a inelului vascular, care antrenează o infestare secundară cu găurire internă şi necroză.

O infestare fungică sau bacteriană secundară poate masca simptomele şi poate fi dificil şi chiar imposibil să se distingă simptomele avansate ale veştejirii bacteriene de simptomele altor putregaiuri ale tuberculilor. Nu trebuie excluse nici formele asimptomatice. Distinctiv este doar exsudatul bacterian eliminat din ochii şi hilul tuberculului infectat şi numai pentru specialişti.

 

Combatere şi prevenire

La nivel mondial nu se cunosc măsuri de combatere de nici un fel. Singura modalitate este prevenirea şi stoparea extinderii infecţiei prin respectarea măsurilor de carantină. Răspândirea este foarte facilă, în special prin sămânţă, prin samulastră, prin apă, prin echipamentele de lucru, prin dăunători - inclusiv prin nematozi şi gândacul din Colorado.

Măsurile de carantină sunt foarte dure. Prin aplicarea acestora în zonele afectate, suprafaţa cultivată cu cartof în România se va reduce semnificativ. Dar despre aceste măsuri şi alte detalii cu privire la bolile de carantină a cartofului, în numerele viitoare ale revistei.


ŞTIAŢI CĂ …


Putregaiul brun al cartofului cauzat de Ralstonia solanacearum se numără printre cele mai grave boli ale cartofului la nivel mondial şi poate produce pagube ce se ridică la 950 milioane dolari anual. În plus, această bacterie a fost listată ca fiind un agent potenţial în bioterorism în conformitate cu Agricultural Bioterrorism Protection Act of 2002.

Vizualizat: 1104 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?