Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Anul legumicol a început prost şi va sfârşi la fel!

Publicat: 30 octombrie 2017 - 13:58
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Concluzia din titlu aparţine unuia dintre cunoscuţii fermieri din bazinul legumicol al Bădălanului, din apropiere de Galaţi, Daniel Ciuhureanu. 

„În zonă, cultivatorii de legume au mai redus suprafeţele, în primul rând din cauza preţurilor mici. Apoi, se simte concurenţa între noi, pe plan local ne lovim între noi. S-au dat cu uşurinţă fonduri şi-au construit hale, le-au echipat cu instalaţii frig, cu ventilaţie. Numai în Bădălan sunt cinci depozite mari cu zeci de mii de tone capacitate de depozitare”, a susţinut legumicultorul.

Daniel Ciuhureanu_b

Producţii şi costuri în spirală: unele în jos, altele în sus!
Dar în acelaşi timp a scăzut producţia de la an la an. Între motivele acestui proces evolutiv, identificate de Daniel Ciuhureanu, ar fi nerespectarea asolamentului (fapt pentru care se revine cu aceeaşi cultură pe aceleaşi suprafeţe într-un timp extrem de scurt); incidenţa crescută a bolilor şi dăunătorilor, care sunt combătuţi din ce în ce mai greu; fertilitatea solurilor destul de scăzută, terenurile în zona Bădălanului fiind de categoria a V-a din VI clase de fertilitate; şi, nu în ultimul rând, asigurarea tot mai anevoioasă a forţei de muncă, sectorul legumicol fiind un mare consumator.
„Deci, producţii din ce în ce mai mici, în timp ce costurile de producţie sunt întotdeauna într-o spirală ascendentă. Or, în condiţiile astea suntem constrânşi să reducem aria de cultivare a legumelor. La toate acestea, se mai adaugă şi problemele de organizare a pieţei la legume. Chiar dacă am reuşit să intrăm şi să vindem pe reţelele marilor magazine, supermarketurile au început să pună presiune foarte mare pe preţ; vor preţuri cât mai mici şi calitate maximă!”, a explicat cultivatorul.

Ceapa timpurie stă în depozit nemişcată
În bazinul legumicol Bădălan vor rămâne doar jumătate dintre producătorii de legume, fie ei individuali, fie organizaţi în asociaţii. Cu trei ani în urmă, în zona joasă de baltă dintre Dunăre şi vărsarea Prutului în fluviu, erau mai bine de o mie de hectare cultivate cu legume de câmp. Acum, dacă au rămas 600, e minune dumnezeiască! „Trendul este descendent; structura de cultură nu se schimbă de la an la an. Producem bulboase şi rădăcinoase. La ora actuală mai am ceapă care trebuia vândută în perioada iunie-iulie şi, iată, suntem în luna septembrie. Piaţa a mers prost, în fiecare an ceapa timpurie o vindeam la preţul de peste un leu kilogramul; în sezon, nu a fost mai mult de o săptămână un leu/kg, media a fost 60-70 de bani”, a precizat Daniel Ciuhureanu.
Preţul s-a menţinut la un nivel jos deoarece, a explicat fermierul gălăţean, s-a înmulţit numărul cultivatorilor. În judeţele din sudul ţării, în satele din Dâmboviţa sau Olt, producătorii au luat bani pe proiecte prin Măsura Instalarea tinerilor fermieri şi au pus câte o jumătate de hectar de ceapă sau chiar un hectar. Sau, mai sunt unii mici fermieri veniţi din zona Brăilei care au cultivat cereale şi, văzând că nu merge treaba, s-au reprofilat pe legumicultură. Astfel, în piaţă oferta a crescut şi s-a coborât mult preţul.
„În aceste condiţii, noi suntem nevoiţi să păstrăm marfa, s-o depozităm, nu o putem vinde sub preţul de producţie. Însă pe depozitare apare altă problemă, concurăm cu importurile care în lunile de iarnă vin din Polonia, Olanda, Germania sau Franţa! Intră în ţară marfă la greu!”, a subliniat producătorul agricol.
Potrivit acestuia, costurile de producţie la ceapă şi la morcov sunt în jur de 20 de mii de lei pe hectar, iar la ţelină la peste 40 de mii de lei. Randamentul mediu este undeva la 30-40 tone ceapă la hectar. Iar pentru a se obţine un profit cât de cât, preţul de vânzare ar trebui să fie cât mai aproape de un leu kilogramul.
„Acum (1 septembrie - n.r.) recoltăm şi depozităm ceapa. Estimez că am în câmp vreo 3-400 de tone. Lucrez cu o formaţie de circa zece persoane şi utilajele aferente, specializate. La cât îmi oferă traderii acum, 50 de bani pe kilogramul de ceapă, nu îmi convine, nu ies la cheltuială şi nici profit nu fac”, a susţinut producătorul gălăţean.

A ajuns morcovul pe piaţă!
De ceva vreme, în bazinul legumicol al Bădălanului, s-a început recoltatul la morcov. Este căutat, e vândut direct din câmp, nu se mai depozitează. Preţul este cam la 50-60 de bani kilogramul - morcovul nespălat şi 70-80, cel spălat.
Grupul de producători Brateşleg, din care face parte şi profesorul Daniel Ciuhureanu ca membru fondator, are în cultură 100 ha de morcov. Vinde în reţeaua supermarketurilor la un preţ nu prea grozav. Producţia medie este undeva la 40 tone la hectar. Cine are pământul mai bun poate face şi 60-70 t/ha. Dar sunt probleme cu desfacerea.


ZACUSCA ŞI TOCANA DE CASĂ - AMINTIRI DIN CARTEA DE BUCATE!
„A scăzut foarte mult consumul de legume în lunile de concedii, iulie şi august. De 12 ani de când fac legume, niciodată nu am avut volume aşa de mici de marfă comercializată. Cred că au scăzut comenzile la mai mult de jumătate faţă de anii anteriori. Acum estimăm să mai crească un pic, mai face lumea conserve. Şi alarmant pentru noi, producătorii de legume, este că s-a schimbat completamente comportamentul consumatorului. Conserve pentru perioada de iarnă se fac, dar foarte puţin. Doar gospodinele mai în vârstă mai respectă tradiţia. Cei tineri nu se încumetă să conserve legumele, ei preferă să cumpere din magazine. Aşa că zacusca de casă sau tocana de legume va rămâne, curând, o tristă amintire, doar în cărţile de bucate gen Sanda Marin”, ne-a declarat cu amărăciune profesorul Daniel Ciuhureanu.


Daniel Ciuhureanu: „S-au redus suprafeţele de legume de la an la an: dacă acum trei-patru ani aveam 150 de hectare cu legume, la această dată au rămas 30 de hectare. În general, trendul este descendent”.


Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-31 septembrie 2017)

Vizualizat: 513 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?