Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Agricultură inteligentă la Moara Vlăsiei

Publicat: 13 mai 2018 - 02:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Agricultura ecologică, spiritul cooperatist şi vânzarea online converg în acelaşi proiect derulat într-o fermă de legume din comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov. Dacă ţinem cont şi de faptul că unul dintre investitori este bucureştean şi activează în mediul bancar, dar are rădăcini la ţară, într-un sat din sudul României, avem în faţă o poveste demnă de interes. Prin urmare, merită cunoscută.

După indicaţiile lui Vlad Desculţu, care e încă pe drum, venind dinspre Bucureşti, ajung în centrul satului Căciulaţi şi intru la dreapta, pe un drum de ţară îngust, ca să descopăr un loc unde văd două foste grajduri, dovadă că aici a funcţionat cândva o unitate a agriculturii socialiste. Alături, un gard din beton ascunde o parte din privelişte, dar unde se termină gardul, de la colţ spre dreapta, se întinde un teren abandonat, numai pârloagă, cu ierburi înalte, tufişuri şi câţiva copăcei. Apărute de nu ştiu unde, patru căpriţe se zbenguie pe aleea de beton.
În scurt timp soseşte şi Vlad, cu soţia şi copilul. Ferma lor e la o aruncătură de băţ de fostele grajduri. O grămadă de lădiţe, două containere, o construcţie din plăci de lemn şi două solarii lungi, cu structură metalică. E perioada de acalmie dinaintea startului unui nou sezon agricol. Iureşul e încă departe, aşa că fermierul are timp să stea de vorbă cu mine.

ceapa verde timpurie_b

Nostalgia lucrează în secret
Vlad a copilărit la ţară, în comuna Piatra, din Teleorman. Nimic neobişnuit pentru vremurile acelea, când părinţii săi, stabiliţi la oraş, îşi trimiteau odraslele în vacanţa de vară la gospodăria de la ţară. La Piatra, copilul i-a văzut pe bunici cultivând roşii şi a învăţat câteva lucruri despre ritmurile naturii şi ciclurile agricole, chiar dacă, întors la oraş, ”între betoane”, cunoştinţele acelea nu-i mai prea foloseau. De altfel, Vlad a ales să urmeze Facultatea de Construcţii. Apoi, a lucrat în IT, iar de acolo a trecut cu „arme” şi bagaje în sectorul bancar. De ce agricultură şi, mai ales, de ce agricultură ecologică? Vlad îmi spune că se căsătorise între timp şi aşteptau să devină părinţi. {i-au propus să aibă pe masă hrană sănătoasă, produsă de mâinile lor.

Interfata fermei_b

Calitate de cinci stele
Un verişor de-al lui Vlad locuia deja în Moara Vlăsiei. Au discutat şi au convenit să construiască un solar de 100 mp. Cunoscându-le intenţiile, s-au alăturat alte trei rude şi concluzia lor a fost să facă un solar mai mare. Până la urmă, au decis să se asocieze, să facă o cooperativă. Le trebuia un teren pe măsură. ”Ne-am tras bocancii în picioare şi am pornit să căutăm teren. Am bătut toate localităţile din zona asta şi până la urmă am găsit chiar aici, în Moara Vlăsiei. Am închiriat un hectar, la un preţ convenabil. Ne-am apucat de cultivat roşii. Am vândut iniţial cunoştinţelor noastre, ca să scoatem banii pentru plata salariului singurului angajat pe care-l aveam atunci”, îşi aminteşte Vlad începuturile afacerii lor agricole. În 2014, au construit în regie proprie două solarii, în suprafaţă totală de 1000 mp. Primele specii cultivate: roşii, mangold (sfeclă elveţiană), ceapă, usturoi, busuioc, vinete şi castraveţi. ”Am luat material săditor de la Buzău, de la dl. Costel Vînătoru, ale cărui sfaturi ne-au fost foarte utile”, precizează Vlad.
Anul trecut, ferma de legume a Cooperativei Agricole ”Grădina Bio” a intrat în conversie ecologică, organismul de control fiind Societatea Română pentru Asigurarea Calităţii (SRAC). Fermierul îmi spune că, oricum, ei produceau deja în sistem bio, declarând interzise pesticidele în activitatea lor agricolă. ”Vine un inspector o dată la trei luni, iar în restul timpului discutăm la telefon. Relaţia e foarte bună”, spune cultivatorul de legume. Respectarea principiilor agriculturii ecologice le-a favorizat accesul în reţeaua de restaurante cu meniuri eco. ”Sunt restaurante de cinci stele care ne cumpără legumele în avans, ca să fie siguri că le vom livra lor”, precizează Vlad.

Varză Kale_b

Bani europeni
Ca să nu construiască spaţii de depozitare, în condiţiile în care sunt deocamdată chiriaşi, cooperatorii din Moara Vlăsiei au recurs la o soluţie ingenioasă: au luat două containere de marfă, abandonate, le-au recondiţionat şi dezinfectat. Unul din containere a fost destinat depozitării uneltelor, iar celălalt, căptuşit cu material izolant şi dotat cu instalaţie electrică, a fost transformat în spaţiu pentru depozitarea legumelor. ”Avem o cameră cu 4-6oC, unde ar rezista şi o lună, dar noi lucrăm cu stocuri mici, nu stau mai mult de o săptămână”, precizează Vlad. În zilele caniculare pun baloţi de paie pe acoperişul containerului, ca să mai scadă temperatura din interior. Apa necesară plantelor o obţin dintr-un puţ săpat în apropiere. Căldura în solar, necesară pentru obţinerea răsadurilor, este asigurată cu ajutorul unui cazan care funcţionează cu lemne achiziţionate de la Ocolul Silvic.
Dăunătorii cei mai periculoşi ai legumelor sunt viermii sârmoşi, de care vor scapa pur şi simplu mutând solariile pe un alt teren. Recent, cooperatorii au achiziţionat un teren de 800 mp, pe care deja l-au arat şi pregătit pentru cultivat. Pentru producţia de tomate au două cicluri: iunie-august şi septembrie-octombrie. ”Ne-am înscris şi noi în Programul «Tomata românească», dar nu am reuşit să respectăm termenul, fiindcă noi producem în sistem ecologic şi nu folosim stimulente pentru a obţine recolte înainte de data impusă de lege”, susţine Vlad. Au reuşit în schimb să acceseze 100.000 de euro prin AFIR, 98% fonduri nerambursabile, pentru a promova produsele. Potrivit proiectului, vor cumpăra o maşină pentru distribuirea de legume, echipamente IT şi multe alte lucruri folositoare. ”Cred că producem roşii mai bune decât ale bunicii mele”, afirmă Vlad, zâmbind. Ar vrea să înfiinţeze şi o linie de procesare, pentru tomate, dar ia în calcul şi ambalarea plantelor aromatice în pliculeţe pentru restaurante.
Părăsesc ferma din Moara Vlăsiei cu pământ pe tălpile cizmelor şi cu admiraţie în spirit faţă de aceşti tineri care s-au asociat ca să facă agricultură ecologică, utilizând internetul ca instrument de acces la clientela lor. Să tot avem astfel de antreprenori în agricultura noastră.


CU LEGUMELE PE TARABA VIRTUALĂ
Inginer de profesie, trecut prin domeniul IT şi, în prezent, funcţionar bancar, Vlad Desculţu a ajuns în mod firesc la convingerea că vânzarea legumelor trebuie făcută online. Nu masă la piaţă, nu stand în hypermarket, nu intermediari la poarta fermei! Un site, unul construit deştept, uşor de utilizat, cu informaţie proaspătă întocmai ca şi legumele abia culese din solar, de asta aveau nevoie ca să-şi vândă bine, cel mai bine, produsele lor. ”Am investit 10.000 de euro în construirea site-ului şi în mentenanţă, dar la fel de bine un legumicultor poate avea un site cheltuind pentru acesta 3000 de euro. Site-ul nostru, suntem la a doua versiune, oferă posibilitatea cumpărătorului ca după numai 5 click-uri să ajungă la produsul căutat. Noi actualizăm zilnic oferta. Dacă nu mai avem morcovi pe stoc, eliminăm din oferta de pe site morcovii. Stocurile sunt, aşadar, reale”, mă asigură fermierul, arătându-mi monitorul amplasat într-un colţ al sălii de recepţie.
Relaţia comercială se desfăşoară astfel: cumpărătorul alege produse de pe site şi face comanda. La fermă, un angajat verifică permanent site-ul şi preia comenzile. Legumele sunt ambalate, în pungi de hârtie pentru Bucureşti şi Ilfov, în cutii pentru restul ţării. A doua zi, comenzile sunt onorate. Un angajat al fermei se deplasează cu maşina prin cartiere şi lasă comanda la uşă. Clientul poate plăti cash sau cu cardul, direct angajatului, sau poate face plata online. Pentru comenzile din restul ţării, cooperativa apelează la serviciile unor firme de curierat rapid. ”Am trimis legume în Austria, Italia şi chiar în Irlanda”, completează Vlad harta vânzărilor de legume produse aici, în mica fermă din marginea comunei ilfovene Moara Vlăsiei.

Vlad Descultu_b
Vlad Desculţu recunoaşte că joburile avute în IT şi în domeniul bancar l-au ajutat foarte mult să-şi organizeze activitatea agricolă după principiile oricărui business: ”Am învăţat ce înseamnă o afacere. Eu mă ocup cu promovarea şi vânzarea legumelor, dar ştiu să fac şi reglaje financiar-contabile, să echilibrez veniturile cu cheltuielile, să stabilesc relaţii corecte cu partenerii comerciali”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 385 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?