Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Acord Interprofesional pentru sfecla de zahăr

Publicat: 19 aprilie 2012 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ca în fiecare an, însă de această dată fără prea multe asperităţi în negocieri, s-a agreat şi a fost recunoscut de către MADR Acordul Interprofesional (AIP) pentru sfecla de zahăr destinată industrializării din producţia anului 2012-2013

Click pe poza pentru galerie!

Ordinul MADR privind recunoaşterea AIP prevede că toate contractele încheiate între producătorii de sfeclă şi procesatori vor respecta condiţiile minime impuse de acest Acord.

 

Preţ minim de 26,29 euro/tonă

Părţile au căzut de acord ca pentru recolta anului de comercializare 2012/2013 să colaboreze în vederea obţinerii unei cantităţi de zahăr alb din sfeclă de zahăr care să acopere cota naţională (104.698 tone de zahăr alb) şi eventualele cantităţi de zahăr din afara cotei, conform art. 1.7, ca urmare a angajamentelor implicite şi explicite legate de producerea cotei de producţie de zahăr din sfeclă de zahăr asumate de societăţile comerciale producătoare de zahăr şi de MADR.

Cel mai important aspect negociat a fost preţul sfeclei de zahăr din cotă. Părţile au convenit ca pentru recolta anului de comercializare 2012/2013 preţul minim va fi de 26,29 euro/tonă de sfeclă standard (16% polarizaţie - zahăr exctractibil).

Apariţia acestui AIP în forma publicată în Monitorul Oficial s-a realizat practic după ce fabricile procesatoare încheiaseră deja discuţiile cu fermierii în baza Acordului de anul trecut, cu completările negociate de fiecare fabrică în parte.

Aceasta demonstrează că mai importante acum sunt politicile locale ale fiecărei structuri organizaţionale (fabrică - asociaţie fermieri), ceea ce este un lucru deosebit de pozitiv. În anii anteriori, negocierile AIP au cunoscut runde greoaie şi destul de dure între reprezentanţii fermierilor şi patronatul industriei zahărului.

 

Care este secretul acestei paşnice conlucrări?

Pentru prima dată după integrare, procesatorii de zahăr au înţeles că sectorul zahărului din sfeclă trebuie dezvoltat. Asta după ce, ani de zile, UE propagase ideea că zahărul din trestie este mai ieftin şi suficient de mult, că ţările lumii a treia din UE (printre care şi România) nu trebuie să-şi păstreze potenţialul de producţie pentru că Franţa şi Germania şi alte câteva sunt destul de puternice să compenseze necesarul intern de zahăr al Europei.

Apoi, marile concerne ale zahărului, care au pătruns şi în România de altfel, nu-şi puteau permite să piardă luxul de a rămâne în Noua Europă lideri autoritari şi exclusivi în cea mai dulce piaţă din agricultură.

Asta până mai ieri. Pentru că între timp Brazilia produce masiv bioetanol din trestie, India şi alte câteva ţări au urmat exemplul Braziliei, chiar Franţa consumă cât cota României (peste 100.000 tone zahăr) pentru etanol. Criza energetică n-a ţinut cont de prevederile "cincinale" de dezvoltare multilaterală a agriculturii europene.

Astfel, fermierii români s-au trezit cu o nouă faţă (umană, de data asta) a procesatorilor multinaţionali.
Condiţiile minime din AIP sunt într-adevăr de referinţă, nu obligatorii ca până acum doi ani, preţul la zahărul din afara cotei este la fel ca cel din cotă, Europa nu se mai teme că românul va deveni mai dulce decât îşi propusese etc.

Faţă de preţul de bază stipulat în AIP şi în contractele de producţie ale fermierilor cu fabricile procesatoare, se acordă bonusuri de calitate, de fidelitate, de performanţă, de promptitudine (!) - da, dacă semnezi contractul până la o anumită dată ai un bonus! - şi altele, astfel că preţul poate să ajungă la 35-36 euro/tona de sfeclă predată şi chiar mai mult. În sfârşit, fermierul român e băgat în seamă.


În 2012, vom cultiva 24 mii ha cu sfeclă

Nu întâmplător, preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă din România, Ioan Gherman, afirma cu satisfacţie că în acest an toate fabricile de zahăr au contractat suprafeţe mai mari decât cele alocate prin cotă (bunăoară fabrica de la Oradea aproape şi-a dublat suprafaţa!).

Din datele furnizate de Ioan Gherman, în 2012 România va cultiva peste 24.000 hectare, cu aproape 7000 hectare mai mult decât în 2011. Preşedintele mai speră (deja discuţiile sunt demarate) ca subvenţia acordată în acest an fermierilor români să fie superioară celei de anul trecut.

Voci din MADR au rostit deja o cifră care se apropie de potenţialul României ca suprafaţa cultivabilă în fiecare an:150.000 hectare!


Pe ce se bazează aceste previziuni?

Brazilia şi alte puteri mondiale ale zahărului din trestie nu mai dau Europei zahăr brut şi ieftin pentru prelucrare ca în anii trecuţi. Aşa că fabricile din România şi din Europa investesc substanţial în tehnologia de cultivare, dar şi în procesare. Agrana, spre exemplu, îşi măreşte capacitatea de recoltare cu două combine performante, cu 2 încărcătoare tip Mause, iar alte fabrici au investit deja în utilaje performante de prelucrare.

Să credem oare că doar atunci când bătrâna Europă se loveşte de criză apelează la resursele strategice din noile ţări membre? Sau să credem că, în sfârşit, am putea fi trataţi egali aşa cum am sperat de fapt înainte de integrare? Europa vrea să elimine sistemul de cote la zahăr pentru că subvenţiile sunt o povară şi sunt neechitabile.

Fermierii occidentali se opun desfiinţării cotelor, numai că piaţa mondială a zahărului e atât de liberă încât sistemul European de impunere s-ar putea să aibă efect de bumerang în propria politică, aşa-zisă, de protecţie.

Aşteptata liberalizare a zahărului în Europa poate să fie benefică pentru fermierii români, aşa cum de altfel ar trebui să se întâmple şi cu alte produse. Piaţa şi nu alte interese trebuie să dicteze într-o societate democratică!

N-am să uit niciodată sfidarea unui fost manager de fabrică din România (străin şi el, ca şi numele fabricii!), de acum câţiva ani, la cererile decente ale fermierilor cu privire la preţ: "ieşiţi din fabrica mea, aici e teritoriu...", rostind naţionalitatea pe care nu vreau s-o amintesc aici.
AIP 2012 este un act de conciliere europeană!


INFO
REGLEMENTĂRI

Prevederile AIP

AIP îşi propune să reglementeze de o manieră unitară, la nivel naţional, relaţiile dintre parteneri, să asigure contractul de bază privind producerea, cumpărarea, livrarea şi plata sfeclei de zahăr, îşi propune să asigure cadrul general de funcţionare şi dezvoltare a industriei zahărului din România şi integrarea acestuia în structurile europene, să asigure durabilitatea sectorului agroindustrial al filierei zahărului, contribuind la creşterea producţiei naţionale de zahăr la un nivel care să pună în valoare potenţialul culturii de sfeclă de zahăr din România şi să satisfacă necesarul naţional de consum.

Conform uzanţei UE, în baza Regulamentului (CE) nr. 318/2006 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul zahărului, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (5) din HG nr. 755/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea MADR, precum şi în baza protocolului semnat de partenerii producţiei de zahăr din România, negocierile pentru AIP s-au desfăşurat între reprezentanţii organizaţiilor producţiei de zahăr din România: Organizaţia Interprofesională Naţională "Zahărul" din România (OINZR); Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România (FCSZR); Asociaţia "Patronatul Zahărului" din România; Asociaţia Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România.

Vizualizat: 774 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?