Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

A patra REVOLUŢIE AGRICOLĂ, după modelul israelian

Publicat: 20 august 2019 - 12:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Israelul conduce revoluţia digitală în agricultură şi asta nu este o întâmplare. Situaţia geopolitică încordată, condiţiile naturale extrem de dure şi izolarea teritorială au transformat această ţară de zece ori mai mică decât România într-una dintre cele mai avansate tehnologic din lume. Stimulând progresul prin adoptarea inovaţiilor şi punerea ideilor în practică, s-a ajuns astăzi la un nivel al dezvoltării ce reprezintă o sursă de inspiraţie pentru întreaga omenire. Şi pentru că am avut şansa să particip la sfârşitul lunii iunie la cel mai important eveniment al anului din domeniul tehnologiilor agricole desfăşurat la Tel Aviv - AgriIsrael 4.0, am să vă împărtăşesc câteva dintre ideile cu care am rămas în urma acestei experienţe.

Cele trei zile petrecute în atmosfera expoziţiei mi-au dat senzaţia unei călătorii în viitor, şi nu exagerez spunând asta, după ce am văzut unde se situează astăzi agricultura israeliană şi care sunt direcţiile de dezvoltare ale acesteia. Drone culegătoare de fructe, roboţi specializaţi în cultivarea legumelor, o măsurare în timp real, aproape la nivel molecular, a proprietăţilor şi calităţii solului şi a plantelor. Cam spre asta ne îndreptăm şi am convingerea că aşa va arăta agricultura de mâine.
Reprezentanţi din peste 40 de ţări au venit cu această ocazie în Israel pentru a descoperi care este traiectoria celei „de-a patra revoluţii agricole”, aşa cum se numeşte această perioadă de înaltă tehnologie. De când compania Netafim uimea lumea prin introducerea irigării prin picurare, în urmă cu peste cinci decenii, evoluţia agriculturii israelienie a fost una fulminantă. Nevoia de a creşte mai mult cu mai puţin a încurajat dezvoltarea de metode şi tehnologii inovatoare.

Dronele din livadă
Termeni precum „big data”, teledetecţie, internetul obiectelor au intrat în vocabularul nostru şi de cele mai multe ori nici nu ştim la ce se referă. Dar asta este mai puţin important. Dacă vrem să ţinem pasul cu noile tehnologii, trebuie să ne adaptăm. Asta a făcut de fapt mereu Israelul, în primul rând din necesitatea economisirii resurselor limitate. Iar una dintre marile provocări ale momentului, nu doar la noi, ci şi la est de Mediterana, este criza forţei de muncă. Din fericire, încep să apară şi soluţii. Una dintre ele ne-a fost prezentată de compania Tevel Aerobotics Technologies, care a dezvoltat o flotă de drone autonome pentru recoltatul fructelor. Fost angajat în Industria Aerospaţială Israeliană, Yaniv Maor a venit cu această idee care foloseşte inteligenţa artificială şi algoritmi sofisticaţi pentru a ghida „roboţii zburători” prin livadă. „Am testat deja această tehnologie la culesul merelor şi a portocalelor, dar poate fi utilizată şi la alte culturi pomicole, inclusiv nucifere. Sunt mai multe astfel de drone care lucrează simultan, fiecare dronă putând căra până la 3 kilograme de fructe”, ne-a explicat specialistul. Drona este echipată cu unul sau mai multe braţe care culeg fructele, pentru a fi apoi depozitate în containerele poziţionate la sol. De asemenea, o serie de senzori determină stadiul de coacere a fructelor şi momentul optim pentru recoltare. În plus de asta, dronele pot lucra 24 de ore din 24 pentru că nu necesită încărcarea bateriilor. Atâta timp cât lucrează, ele sunt alimentate de la o sursă amplasată pe sol prin intermediul unui fir mobil.

Tevel Yaniv_b
Robotul care elimină munca fizică din sere
Un alt proiect interesant mi s-a părut cel al companiei MetoMotion, tot un start-up, care caută soluţii pentru munca intensivă din interiorul serelor. Compania a creat un robot autonom pe nume GRoW (Greenhouse Robotic Worker), care scanează culturile din spaţiile protejate folosind un sistem 3D de vizualizare avansată. Înzestrat şi acesta cu inteligenţă artificială, capabil să ia decizii de unul singur, robotul poate efectua o serie de sarcini, de la recoltare, tăieri de creştere şi fructificare, până la polenizare. Iniţial a fost adaptat pentru culesul tomatelor, dar în curând va deveni operaţional pe mai multe tipuri de legume şi fructe cultivate în spaţii protejate. Nu numai că are o atingere mai delicată decât cea a unui lucrător specializat şi munceşte cu acelaşi randament fără întrerupere, dar GRoW are şi o memorie de invidiat - îşi aminteşte poziţia GPS a fiecărei tomate dintr-o seră şi ştie să se întoarcă pentru a le culege când sunt numai bune pentru consum. O astfel de maşinărie poate acoperi cu succes un hectar. Recoltează în jur de 500 de kilograme de roşii pe oră. Cam la fel de mult cât ar putea culege o persoană bine pregătită. MetoMotion estimează că acest robot poate asigura fermierilor o economie cu forţa de muncă de până la 50%, iar amortizarea investiţiei s-ar realiza în mai puţin de trei ani de exploatare.

 MetoMotion_b

Controlul autonom al irigaţiilor
Pretinzând că poate economisi până la 75% din apă şi 40% din îngrăşăminte, Tevatronic a integrat cercetările elaborate de prestigiosul institul Volcani cu propria viziune pentru a crea un controler 3D de irigare. Sistemul este pe deplin capabil să decidă când şi cât să irige, să execute comenzi fără intervenţia umană şi să reducă stresul hidric asupra culturilor. Senzorii wireless colectează date precise din sol, iar un controler inteligent converteşte în timp real aceste date memorate în cloud, executând un ciclu precis de irigare-fertilizare. Rezultă astfel o creştere a productivităţii între 15 şi 31 procente (sesizaţi acurateţea!), în funcţie de cultură. Ideea de bază porneşte de la un tensiometru, instrument folosit în agricultură de decenii, dar într-o formă foarte limitată. „În cazul în care acest senzor este instalat şi interpretat corespunzător, el poate transmite nivelul de stres din plante către controlerul de date, făcând astfel irigarea mult mai precisă. Noi urmărim practic în permanenţă activitatea plantelor, măsurând nivelul de umiditate din sol, şi intervenim doar atunci când este nevoie”, afirmă Ilan Komarovsky, director de vânzări şi marketing la Tevatronic. Desigur, pare o abordare simplă (şi aşa este într-o oarecare măsură), dar implică şi un proces destul de avansat de interpretare a datelor, pentru că fermierul îşi va crea în final o reţetă personalizată de irigare.

 Tevatronic_b

Monitorizare din sateliţi
Interesantă mi s-a părut şi asocierea dintre Airbus Defense and Space şi Manna, ultima fiind o companie israeliană specializată în agricultura de precizie care foloseşte imagini din satelit cu rezoluţie foarte înaltă prin intermediul cărora este monitorizată starea culturilor vegetale. O abordare diferită, care nu se bazează pe senzori. Manna analizează imaginile transmise de sateliţii Airbus, integrând previziunile meteorologice hiper-locale şi modelele de cultură proprii pentru a oferi fermierilor recomandări precise privind momentul aplicării şi cantitatea de apă necesară a fi introdusă în sistemul de irigaţii. „Până astăzi, planificarea irigării sau recomandările sunt determinate de trei abordări principale: experienţe trecute de la o generaţie la alta, protocoale vechi bazate pe informaţiile autorităţilor agronomice locale şi senzori. Ei bine, senzorii sunt tehnologii excelente, avansate, dar sunt costisitoare şi necesită instalare, alimentare şi întreţinere. În cazul nostru, nu ne atingem de pământ şi nu trebuie să instalaţi nimic. Noi procesăm toate datele folosind inteligenţa artificială şi algoritmi de analiză, după care determinăm cu precizie debitul de apă de pe fiecare valvă”, ne-a explicat Eyal Mor, directorul companiei Manna. Acest sistem este capabil să lucreze oriunde în lume, presupunând accesul la sateliţi şi la serviciile meteorologice furnizate de parteneri.

 Airbus-Manna_b

Picătura care a umplut paharul
Managementul apei, reciclarea şi desalinizarea au ajutat această ţară să depăşească dezavantajul condiţiilor climatice drastice. „Marea noastră provocare este legată de clima aspră şi de lipsa resurselor de apă. Reciclăm aproape 90% din apa reziduală (n.r. - nici o altă ţară din lume nu a ajuns măcar la 20 de procente!). Iar noile tehnologii oferă soluţii în ceea ce priveşte diminuarea risipei de apă. Rezultatul este că prin folosirea unei cantităţi optime reuşim să creştem productivitatea. Astfel ne apropiem de potenţialul genetic maxim al culturilor. Şi deşi două treimi din suprafaţa Israelului este considerată deşertică sau semi-deşertică, fermierii noştri sunt printre cei mai performanţi din lume”, susţine Michal Levy, director adjunct al Departamentului de Inovare în cadrul Ministerului israelian al Agriculturii.
Într-adevăr, dacă ne uităm la statisticile oficiale, vom vedea că astăzi un agricultor israelian produce hrană pentru mai mult de 100 de persoane! Ministerul Agriculturii controlează şi reglementează agrobusinessul din ţară oferind stimulente financiare. Valoarea totală a producţiei agricole israeliene la poarta fermei este de 8,6 miliarde de dolari, în timp ce exporturile de tehnologii agricole depăşesc 9 miliarde de dolari, iar valoarea adăugată pe care sectorul agricol o aduce în economia naţională este de 3,6 miliarde de dolari!


Michal Levy: „Avem câteva programe lansate în 2018 de Ministerul Agriculturii şi Autoritatea Israeliană pentru Inovare, prin care companiile beneficiază de sprijin material pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare şi pentru a crea staţii de testare în câmp. Noi acoperim până la 60% din costuri. Dar odată ce o companie obţine aprobarea pentru a fi finanţată, îi va fi mult mai uşor să se impună pe piaţă prin găsirea de parteneriate”.


NAŢIUNEA START-UP
În Israel, există astăzi peste 450 de companii start-up cu activitate în domeniul agriculturii, din care jumătate au fost înfiinţate în ultimii trei ani! Această evoluţie nu este deloc întâmplătoare şi a fost influenţată de câţiva factori. În primul rând, nivelul înalt de educaţie al populaţiei şi-a pus serios amprenta. Aproximativ 24% din forţa de muncă israeliană deţine cel puţin o diplomă de studii universitare. Pe de altă parte, industria high-tech este foarte bine dezvoltată. Asistăm acum practic la o transformare a agriculturii, care devine mult mai tehnologizată. Şi să nu uităm că Israelul este o ţară mică, iar oamenii pot interacţiona foarte uşor. Astfel se explică de unde acest apetit ridicat pentru inovare. „Credem că există două etape deosebit de importante în dezvoltarea unei companii. În prima fază, când un start-up abia este înfiinţat, e nevoie de multe resurse pentru a demonstra că afacerea poate fi fezabilă şi poate atrage investiţii. Atunci intervine guvernul, oferind sprijin financiar. Cealaltă etapă este cea de testare, când practic se aşteaptă validarea calităţii produsului. Această fază este de asemenea critică pentru companii, care caută clientul potrivit căruia să se adreseze. Şi aici Statul Israel şi-a asumat un rol cheie, prin acordarea de subvenţii”, ne spunea Michal Levy, director adjunct al Departamentului de Inovare în cadrul Ministerului israelian al Agriculturii.

BeeHero_b
POLENIZARE INTELIGENTĂ
BeeHero, o companie start-up care este prezentă şi în Silicon Valley (SUA - capitala mondială a tehnologiei), a creat un dispozitiv care poate prezice tulburările din stupi şi reduce colapsul coloniilor de albine. Acest instrument oferă apicultorilor informaţii în timp real cu privire la ceea ce se întâmplă în stupină, permiţând astfel identificarea în timp util a bolilor, monitorizarea mătcilor şi multe altele. Această inovaţie promite să gestioneze mai bine problemele legate de procesul de polenizare, de care depind o treime din culturile agricole. „Monitorizăm temperatura, umiditatea şi sunetul din stupi. Practic, ascultăm ce se întâmplă cu albinele în acest spaţiu foarte dens populat şi învăţăm să le citim comportamentul. Ne putem imediat da seama dacă lipseşte matca şi identificăm orice schimbare de comportament al roiului. Prin urmărirea şi optimizarea polenizării în timp real, putem creşte randamentele culturilor cu 30% în medie”, ne-a asigurat Yuval Regev, CEO la BeeHero. Costul unui senzor este undeva la 50 de dolari, iar acesta vine poziţionat în interiorul stupului, pe una dintre rame.


Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)

 

Vizualizat: 424 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?