Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Asociaţia TREI SATE din Neamţ şi-a întinerit livada cu resurse proprii

Publicat: 26 august 2018 - 09:20
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De ceve vreme se tot anunţă diverse măsuri şi programe pentru stimularea investiţiilor din sectorul pomicol românesc. Dar, sub diferite forme, se înfăţişează public reţinerea pomicultorilor de a fructifica aceste oportunităţi şi, în consecinţă, numărul destul de mic al beneficiarilor de fonduri structurale pe pomicultură. Nu insistăm, acum, cu analize amănunţite, ci doar semnalăm posibile efecte în lanţ asupra pepinierelor din România, precum şi descurajarea celor care au ratat încercarea de a investi prin proiecte cu finanţare europeană.

Producătorii autohtoni de material pomicol săditor au început să producă mai mulţi puieţi, însă au rămas cu ei nevalorificaţi, în timp ce piaţa de profil va fi îmbogăţită, în continuare, cu oferte din alte ţări....
De asemenea, relevant de consemnat este şi modul în care înţeleg unii fermieri să caute alternative de investiţii, astfel încât să reuşească să păstreze livezile pe aceeaşi suprafaţă de teren, în condiţii de rentabilitate. Este şi cazul inginerului Gheorghe Cenuşă, din comuna Ion Creangă, judeţul Neamţ, care a organizat şi administrează acum o fermă vegetală cu aproximativ 1400 de hectare de teren, arabil şi livadă. Structura de producţie este complexă, de la cereale pentru consum şi pentru sămânţă, până la plante tehnice şi culturi furajere. De asemenea, încă de dinainte de 1989, în zonă, producerea fructelor a reprezentat o preocupare constantă, livada ocupând aproximativ 54 hectare.

Cires_b

Plantări cu material pomicol din pepiniere româneşti
Din păcate, trecerea timpului şi-a pus amprenta şi pe evoluţia biologică a pomilor din livada înfiinţată în anul 1985, astfel încât în această perioadă a devenit imperios necesară luarea unei decizii definitive asupra activităţii din pomicultură. Spre bucuria tuturor celor din zonă, s-a hotărât reîntinerirea livezii, păstrându-se aceeaşi structură de două specii, respectiv cireş şi prun. ”Anul 2018 este momentul de start al replantărilor în livada noastră, planul fiind de a reîntineri livada în funcţie de posibilităţile proprii de a investi, respectiv cu un ritm de 5-6 hectare replantate în primul an şi cu încercarea de a mări suprafaţa în anii următori. La fel ca şi în activitatea din vegetal, ne păstrăm regula de a nu apela la fondurile europene şi, astfel, de a ne feri de complicaţii. Pentru început, replantările vizează în mod deosebit suprafaţa ocupată cu specia prun. Dar nu lăsăm total deoparte, nici specia cireş, care ocupă mai bine de 60% din suprafaţa totală a livezii. Bucuria mea este aceea că, în ţară, încă avem pepiniere serioase şi putem găsi un material de plantat foarte bun şi aclimatizat. Eu am mai multă experienţă de viaţă şi sunt dintre cei care se bucură atunci când banii munciţi şi obţinuţi de pe pământul românesc reuşesc să rămână în ţară. Astfel, am ales soluţia de a achiziţiona puieţii din România şi de a plăti din fonduri proprii, cu aportul producţiei vegetale”, preciza Gheorghe Cenuşă.

Cerere mare, ofertă raţionalizată pentru fructele de prun
La alegerea soiurilor de prun şi de cireş a ţinut seama de opţiunile din ultimul timp ale consumatorilor, care se îndreaptă tot mai pregnant către fructele româneşti şi, pe cât este posibil, culese direct din livadă. Dacă cireşe se mai găsesc în zonă, la prun, mai ales în anii cu recolte mai mici, cum a fost în anul 2017, se impune chiar o anumită raţionalizare a livrărilor. ”Din toată povestea cu îmbătrânirea livezii, putem extrage şi un aspect pozitiv, respectiv acela că încă avem soiurile tradiţionale româneşti, cu acel gust al copilăriei. Beneficiarii apreciază aceste calităţi ale fructelor şi vin în număr tot mai mare. La prun, anul trecut, am fost nevoit să fac o programare a celor care au dorit fructe din livada noastră şi, mai mult, să le impun o anumită cantitate maximă care putea fi achiziţionată, astfel încât să beneficieze toţi. Le-am promis că ţin cont de înţelegere şi, la următoarea recoltă, echilibrăm balanţa. Datorită acestei cereri în creştere, am ales să plantăm la început prun”, explica fermierul nemţean.
Desigur că şi starea plantaţiei a reprezentat un criteriu important pentru stabilirea priorităţilor în alegerea speciilor, dar cererea pieţei a avut o mare pondere în decizia finală. “Tot datorită cererii de pe piaţă, am stabilit să mergem, în continuare, pe cele trei-patru soiuri de prun pe care le-am avut şi până acum, soiuri care ne-au adus eficienţă economică. Este vorba despre soiurile Tuleu gras, Anna Spath (dacă mai găsesc material biologic), Stanley şi un soi Bistriţean, ceva mai puţin productiv, dar extrem de căutat datorită calităţilor sale deosebite. Am ales aceste soiuri, fiindcă doresc să produc prune care se pretează atât la consum în stare proaspătă, cât şi la obţinerea gemurilor, a magiunului, a ţuicii, cum este cazul prunului Tuleu gras, un soi românesc, de vigoare mare, cu un conţinut bogat de zahăr şi substanţă uscată, cu sâmbure neaderent şi care are ca polenizatori soiurile Stanley, Anna Spath, Vânăt de Italia - un soi pe care încă îl mai avem în livadă, dar pe suprafeţe mai mici”, explica fermierul nemţean.
În cadrul Societăţii Agricole ”Trei sate”, din comuna Ion Creangă, în momentul de faţă se găseşte singura livadă de prun din judeţul Neamţ. Producerea cireşelor reprezintă, de asemenea, o activitate importantă, aşezată pe structura rentabilităţii, mai ales ca urmare a valorificării în condiţiile unui parteneriat care a trecut de proba timpului. Astfel, recoltele iau calea industrializării, în cadrul unei unităţi de procesare cu capital româno-italian, din Râmnicu Sărat.

Noi investiţii în mecanizare
Pentru anul de producţie 2018, în cadrul unităţii conduse de către inginerul Gheorghe Cenuşă, structura de culturi include grâu (450 ha), orz de toamnă (130 ha), rapiţă (200 ha), porumb (250 ha), floarea-soarelui (100 ha) şi sfeclă de zahăr (60 ha). Cât priveşte culturile pentru înverzire, acestea sunt în atenţia specialistului încă de dinaintea condiţionalităţilor APIA, deoarece au reprezentat o metodă potrivită (inclusiv din punct de vedere economic) de a creşte gradul de fertilitate a solului din acest areal al Podişului Central Moldovenesc. Astfel, în structura culturilor din anul agricol 2017-2018 au fost introduse şi culturi de leguminoase perene - nu lipseşte trifoiul -, mazărea şi soia.
Societatea Agricolă ”Trei sate” din comuna Ion Creangă, judeţul Neamţ îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul satelor Avereşti, Stejaru şi Izvor. În paralel cu investiţia în livadă, pentru anul 2018 se vizează şi unele achiziţii de tehnică agricolă nouă.

 

”TREI SATE” - UN BUSINESS AŞEZAT PE STRUCTURA RENTABILITĂŢII
Inginerul horticultor Gheorghe Cenuşă (Promoţia 1970 - Facultatea de Horticultură Iaşi) a înfiinţat Societatea Agricolă ”Trei Sate” în anul 1991, pe baza Legii 36/1991, într-un timp în care majoritatea oamenilor nu mai doreau să audă de asociere, urau CAP-ul şi îşi cereau pământurile, cu gândul de a le lucra singuri, însă neluând în calcul lipsa mijloacelor tehnice de exploatare a terenului. ”Practic, odată cu înapoierea terenurilor, s-a produs destabilizarea producţiilor şi a resurselor naţionale de hrană. În timp, unii şi-au dat seama de faptul că asocierea reprezintă singura şansă de supravieţuire şi de dezvoltare, dar răul se făcuse. Acum, bucuria mea este aceea că nu am redus cu nici un centimetru suprafaţa lucrată încă de la începuturi. Dar nici nu vreau mai mult, fiindcă trebuie să ştii să te opreşti la ceea ce poţi gestiona înspre beneficiul asociaţilor şi al fiinţei tale.
Am fost primii care am semănat rapiţă, în judeţul Neamţ – am produs sămânţă pentru firma Saaten Union. Suntem singurii care avem livadă de prun. Asta am căutat mereu, să facem lucruri deosebite, dar să le facem doar pe cele care ne stau în putere şi să nu ne entuziasmăm excesiv. Mai mult, am căutat tot timpul să mizăm pe resurse financiare sigure şi cât mai lesne de găsit. Acesta este principiul pe care îl respectăm şi acum, în cazul investiţiei pentru reîntinerirea livezii noastre”, menţiona specialistul nemţean.

Gheorghe Cenusa_b
Gheorghe Cenuşă: “Noi, permanent, am fost pe profit, cheltuind numai din ceea ce am produs şi neavând ca ţintă producţii record, ci doar recolte bune şi costuri moderate cu tehnologia fiecărei culturi. Nu ne-am hazardat şi am reuşit. Nu am dat înapoi, ci, mereu, pas cu pas, ne-am dezvoltat - de la baza umană, tehnico-materială şi până la tehnologii ori la condiţionare şi valorificare a mărfurilor”.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/212 (ediţia 15-30 aprilie 2018)

 

Vizualizat: 946 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?