Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

7 măsuri pentru sol în legumicultura eco

Publicat: 04 martie 2022 - 16:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În producția vegetală ecologică, principiile de bază sunt cele privitoare la reciclarea materiei organice şi la rotaţia culturilor. Aceasta înseamnă că fermierul așează în centrul atenției sale resursa de sol.

În cadrul fermei ”Scufița din Homița”, comuna Cristești, județul Iași, Laura și Antim Nechifor, doi tineri fermieri care practică legumicultură în sistem regenerativ (permacultură), pe o suprafață de aproximativ 5 mii de metri pătrați - câmp și solarii, caută în permanență să mențină solul viu.

 

DE LA BUCUREŞTI, ÎN MOLDOVA


”Noi am absolvit Facultatea de Horticultură din București, urmând respectivele cursuri tocmai pentru a pătrunde cât mai mult în tainele permaculturii. Aceasta a fost ținta noastră exclusivă, atunci când ne-am înscris la facultate. Au urmat şapte ani de activitate în cercetarea și producția legumelor ecologice, în zona capitalei.

Ulterior, am ajuns la concluzia că avem nevoie de un teritoriu diferit de acela în care ne aflam, care să răspundă tuturor rigorilor permaculturii. Așa s-a făcut să ne stabilim în Nord-Estul Moldovei, aici, în gospodăria bunicilor Laurei, la poalele Codrilor Pașcanilor", îşi amintesc tinerii fermieri.

legumicultura eco 2_b 

AU DOVEDIT CĂ DA, SE POATE!


Când au început activitatea, vecinii nu prea aveau încredere în reușita lor, spunându-le că, mai ales solul, dar și clima nu întrunesc toate calitățile necesare permaculturii. Însă, în timp și respectând întru totul regulile naturii, au reușit să găsească drumul către obiectivul menținerii solului sub coordonatele unui mediu viu, complex și capabil să interacționeze strâns cu plantele.

"Am ajuns la o diversitate foarte mare de legume, de exemplu numai la tomate avem peste 54 de soiuri, cu producții bune, stăpânite exclusiv pe baza intensificării activității microbiologice a solului, conservarea și, chiar, sporirea fertilității acestuia, principii asociate utilizării unor metode biologice de protecție”, spun soţii Nechifor.

legumicultura eco 3_b

1. ÎNCORPORAREA MATERIEI ORGANICE

Una dintre direcțiile de acțiune vizează încorporarea în sol a substanțelor organice provenite din ferme zootehnice. ”Am lucrat la ameliorare, deoarece, într-adevăr, aici pământurile sunt destul de lutoase. Oamenii din zonă se minunau, când vedeau că avem în cultură vinete, ceea ce ei nu puneau niciodată, zicând că nu ai cum să obții recolte. Ei bine, noi am ajus să obținem producții ce depășeau 80% din potențialul hibridului. Un element esențial a fost solul, aici nevorbind despre climă, deoarece vinetele au fost amplasate în spații protejate", ne spune Antim.

2. RENUNŢAREA LA ARĂTURĂ

Ca abordare a ideii de îmbogățire a solului în elemente nutritive, în primul rând, legumicultorii au eliminat total arătura care, în timp, secătuiește solul și îl omoară, adică îl golește de resurse naturale și devii obligat să apelezi la fertilizare chimică. Ori, în cazul legumiculturii ecologice, este exclus să să ajungă la așa ceva.

În plus, arătura se formează harpanul, adică pe acolo pe unde trece talpa plugului rămâne un strat neted și impenetrabil pentru rădăcinile plantelor. Recomandarea este de a efectua o scarificare adâncă, spre a se rupe acel harpan, dacă s-a format și, apoi, nu mai ai treabă cu straturile de sol.

3. CARBONAT DE CALCIU ÎN SOL

Ulterior, soţii Nechifor administrează carbonat de calciu. Dar, atenție, nu acel produs secundar de la fabricile producătoare de îngrășăminte chimice, chiar dacă se vinde la un preț mult mai mic! "Noi utilizăm și recomandăm tuturor acea rocă simplă de carbonat de calciu, care se găsește sub formă măcinată", spune legumicultorul.

De ce aduc GUNOI DE PASĂRE DIN... ITALIA şi cum fac fertilizarea cu macerate, aflaţi din Revista FERMA, ediţia 15-28 februarie 2022!

Puteţi comanda revista în format electronic AICI!

Ca insecticide, tinerii legumicultori ieșeni folosesc uleiuri, cum ar fi uleiul din sâmburi de citrice, combinat cu săpun de potasiu din surse vegetale.

 legumicultura eco 1_b

În condițiile creșterii costurilor de producție, pentru a evita risipa și pentru a avea rezultate, înainte de orice alt demers este obligatorie efectuarea analizei solului, cu probe prelevate măcar din două-trei puncte diferite ale arealului de producție.

ANTIM NECHIFOR

Fermier Cristești, jud. Iași

 

Între plantele companion care se regăsesc în ferma Scufița din Homița se numără busuiocul, cimbrul, crăițele. Mulți dintre dăunătorii tomatelor sunt alungați de busuioc și de cimbru. Crăițele alungă nematozii din sol, tinerii fermieri ieșeni recomandând insistent ca în grădinile de legume să se planteze cât mai multe crăițe.

 legumicultura eco 5_b

COŞUL CU LEGUME ECOLOGICE


Alături de cele 54 de soiuri de tomate, în ferma din Homița-Cristești se mai obțin și numeroase alte legume, care mai de care mai exotice și care au mult succes pe piețele din municipiile Pașcani şi Iaşi, livrări la domiciliu, la piața de weekend și pe platforma gustdeiasi.ro. Alături de roșiile mov, negre și albe, la mare căutare sunt morcovii galbeni, portocalii și mov, frunzele asiatice pentru salate, gen Mizuna, muștar de frunză, mangold, tomatillo, ardei, ardei iuți, gogoșari, castraveți, vinete, usturoi, ceapă albă, roșie și galbenă, varză, arză Kale, praz, fasole păstăi, gulie, broccoli, conopidă, ridichi, pepene roșu și galben, dovleac, porumb zaharat etc.

Dincolo de câștigurile financiare, obiectivele de căpătâi ale celor doi tineri fermieri sunt ameliorarea, menținerea și creșterea fertilității solului, conservarea sănătății acestuia făcând parte integrantă din stabilitatea agroecosistemului.

SECRETELE DIN FERMA SCUFIŢA

Dintre secretele reuşitei celor doi tineri horticultori, trebuie remarcate modalitatea de obţinere a legumelor şi transparenţa în relaţia cu beneficiarii, aceştia având acces la toate informaţiile legate de drumul de la seminţe şi până la legume bune de consumat.

Află de ce au ales soţii Nechifor permacultura?

Plan pe 5 ani! Care este prima ţară din lume care vrea să devină 100% ecologică?

 

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI

redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 836 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Când este perioada optimă pentru recoltarea merelor? Cum le depozităm și unde? Ioan Jula, pomicultor din jud. Sibiu, ne dă câteva sfaturi legate de păstrarea merelor peste iarnă pentru cei care au o livadă mică în curte.

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?