SPRIJIN cuplat şi pentru CARTOFUL DULCE

La mesa rotundă s-au strâns 90 de participanţi, oficialităţi ministeriale, cadre didactice universitare, cercetători din sistemul de stat şi privat, fermieri interesaţi de cultura cartofului dulce, autorităţi locale din zona de influenţă a Centrului de cercetare, profesori şi elevi de la Liceul Tehnologic „Petre Baniţă” Călăraşi şi de la Şcoala Profesională Daneţi.

Cererea pieţei pentru cartoful dulce creşte datorită calităţii lui nutriţionale deosebite. Faptul că, în pofida unui conţinut ridicat de carbohidraţi, are un indice glicemic redus, datorită digestibilităţii scăzute a amidonului, cartoful dulce este recomandat în mod deosebit pentru diabetici, copii şi femei gravide. La aceasta se adaugă fibrele, din care 40% sunt solubile, ajutând la scăderea zahărului din sânge şi a colesterolului. Prin calităţile sale, varietăţile de cartof dulce cu pulpa galbenă şi portocalie constituie o valoroasă sursă de vitamine A, B6, C şi D.

Participanţii au avut prilejul degustării unor delicioase produse pe bază de cartof dulce cu pulpa galbenă sau portocalie. A urmat audierea referatelor programate, multe dintre rezultatele prezentate fiind datorate unui proiect ADER, finanţat de MADR în perioada 2016-2017.
Strategia de promovare a cartofului dulce în România a fost prezentată de Aurelia Diaconu, directorul Centrului de Cercetare Dăbuleni, unul dintre cei mai buni manageri din cercetarea agricolă din România, după cum au menţionat toţi participanţii la discuţii. Prin rezultatele obţinute în cadrul Proiectului Sectorial se poate oferi agriculturii româneşti o binevenită diversificare a produselor în discuţie şi de aici o mărire a surselor de venit ale agricultorilor, tematica demonstrând o relevanţă practică sporită. Ca măsuri de promovare a acestei culturi s-au menţionat: asigurarea de către Centrul de Cercetări Dăbuleni a materialului săditor fermierilor interesaţi; diseminarea rezultatelor privind calitatea nutriţională a cartofului dulce, precum şi organizarea de expoziţii cu degustare a unor preparate specifice. S-au făcut propuneri către MADR pentru ca această specie să fie inclusă în lista celor care beneficiază de sprijin cuplat alături de cartoful timpuriu pentru industrializare, cartoful de sămânţă, tutun, soia, mazăre ş.a., dar şi pe lista speciilor care beneficiază de un punctaj mai mare în cadrul proiectelor PNDR.

 Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi in revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Un articol semnat de VICTOR LĂCĂTUŞ