Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Proiectul şi insomniile lui Cristel Urse

Publicat: 01 mai 2018 - 10:23
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Inginerul Cristel Urse din satul Chichineţu, comuna brăileană Ciocile, nu mai are somn de câteva luni bune. A depus un proiect pentru modernizarea sectorului zootehnic la AFIR şi în vara trecută, la evaluarea dosarului, s-a trezit cu un răspuns negativ. Nemulţumit de situaţia creată, fermierul a făcut contestaţie şi iată că, după câteva luni, i s-a comunicat de la structura centrală a Agenţiei că a fost soluţionată favorabil, iar proiectul său este declarat eligibil şi va intra în procedura de finanţare. 

În ferma mixtă - cultura mare şi creşterea vacilor cu lapte - Cristel Urse mai are atâtea de făcut! Dar ... „momentan nu mă mai gândesc la investiţii. Avem proiectul pe ferma de vaci de 700 de mii de euro; valoarea lui mă cam sperie, trebuie să asigur cofinanţarea de 30 la sută. De aceea vreau să mă limitez la a mai cheltui vreun ban. Până la sfârşitul lunii ianuarie am depus documentele în completarea dosarului. Cea mai importantă a fost dovada cofinanţării”, ne-a declarat fermierul brăilean.

Urse Cristel_b

Un pension pentru domnişoarele... bovine!
Prin proiect, Cristel Urse a prevăzut construcţia unui grajd modern pentru întreţinerea şi exploatarea vacilor cu lapte, cu o capacitate de 60 de capete, având toate dotările de interior: sală de muls, tanc pentru răcirea laptelui, stand de furajare, stand de contenţie, instalaţie de evacuare a dejecţiilor cu racleţi. Tractorul şi remorca tehnologică nu au fost cuprinse, pentru că le avea cumpărate din timp cu banii proveniţi din profitul fermei.
Ferma de vaci cu lapte de la Chichineţu are un efectiv total de o sută de capete, din care 42 sunt vaci adulte, restul reprezintă tineret de înlocuire. Sunt crescute şi exploatate două rase înscrise în registrul genealogic: Bălţată Românească tip Simmental (societatea fiind membră în Asociaţia crescătorilor de la Hărman, Braşov, având înscrise 14 capete) şi Bălţată cu Negru Românească tip Holstein. Mare parte din vacile cu lapte sunt înregistrate în COP, prin care se monitorizează fătările, însămânţările, producţia de lapte şi ceilalţi parametri. Pe plan local, exploataţia este înregistrată într-o asociaţie de crescători de taurine cu sediul în Focşani. Laptele adunat zilnic din fermă este preluat de o unitate procesatoare din Brăila, la preţul de 1,30 lei litrul.
„Vreau să mai măresc efectivele; să rămân în continuare cu adăposturile mai vechi pentru tineret şi masculi la îngrăşat. În grajdul nou vor fi cazate şi furajate doar vacile în lactaţie! O să fie un adevărat pension, o să aibă condiţii de domnişoare!”, a susţinut crescătorul de animale din Chichineţu.

Ameliorare de catalog!
Inginerul Cristel Urse a continuat să vorbească despre programul propriu de reproducţie şi ameliorare a animalelor prin însămânţări artificiale. „Pentru asigurarea materialului genetic, am încheiat un contract cu Semtest - BVN din Târgu Mureş, de la care am şi cataloagele, dar m-am consultat mai întâi şi cu medicul veterinar din comună şi am ajuns la concluzia că pentru ferma noastră ar fi numai bun materialul seminal provenit de la taurii Omajo şi Mason din rasa Holstein, iar de la Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţată Românească Tip Simmental, material seminal provenit de la taurul Hubertus, rase recunoscute ca fiind specializate pentru producţia de lapte. Am achiziţionat un tanc de azot pentru a păstra materialul şi din două în două luni se va face însămânţarea artificială. Îmi fac meseria de bază pentru că, înainte de a absolvi facultatea, aveam diplomă de tehnician veterinar. Sigur, aş fi vrut să fac şi transfer de embrioni, dar nu-mi permit condiţiile de cazare, dar odată ce va fi gata proiectul cu noul adăpost, încerc şi această tehnologie de embriotransfer”, ne-a declarat fermierul.


APA DIN REŢEAUA COMUNALĂ E CU PROBLEME
Problema cu care se confruntă Cristel Urse este legată de calitatea apei. În sat, apa este foarte sărată şi de o duritate extrem de mare. Analizele efectuate la un laborator privat au scos în evidenţă cantităţi de săruri de calciu şi magneziu de zece ori mai mari decât limita admisă. „La Direcţia de Sănătate Publică Brăila am menţionat în memoriul tehnic că alimentarea cu apă a sectorului zootehnic o voi face din reţeaua publică, gândindu-mă că va fi apa mai bună. Spre surprinderea mea, în sat apa nu este potabilă şi, neavând parametri de calitate, DSP mi-a impus să montez un dedurizator, un aparat cu osmoză inversă pentru dedurificarea apei. Am făcut modificarea în proiectul european, valoarea este de 12 mii de euro”, a precizat fermierul brăilean.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 784 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda

Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda

Semănătorile Monosem şi combina Bonino pentru recoltat lavandă au fost principalele noutăţi prezentate de Cons DDA la Agriplanta 2018. Alături de acestea, în standul Cons DDA au mai fost expuse discuri Gregoire Besson şi utilaje agricole Galucho.

Semănătorile Monosem cu secţie MonoShox, datorită formei paralelogramul şi a noilor modalităţi de control al presiunii pe punctul de semănat permit menţinerea unei adâncimi constante de semănare.

 

Interviu cu Dan Goldiş, administrator Cons DDA SRL

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?