Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

OUG 114: unde-i LĂCOMIA?

Publicat: 09 iunie 2019 - 17:08
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

OUG 114 a fost denumită iniţial ”taxa pe lăcomie”, fiindcă taxează companiile cu un procent din cifra de afaceri, dar ea are prevederi care afectează şi derularea proiectelor europene. Or, a accesa bani europeni nu este un semn de lăcomie, ci un drept conferit de statutul de ţară membră a Uniunii Europene.

 

Din perspectiva accesării fondurilor europene, fermierii se împart în mai multe categorii. Mai numeroşi sunt cei care nu au derulat nici un proiect, oricât de mic, cu ajutorul banilor oferiţi de Bruxelles. Nu au accesat din mai multe motive, cum ar fi teama de birocraţia românească, lipsa de încredere în ei înşişi sau pur şi simplu nu au vrut să aplice. O altă categorie o formează cei care au aplicat, dar nu au reuşit ca proiectul lor să fie eligibil sau, eligibil fiind, nu au primit finanţare. Nu puţini fermieri au reuşit, totuşi, să aibă proiecte şi eligibile, şi finanţate. Ei au fost/sunt cei câştigători, dar asta nu înseamnă că derularea proiectului e uşoară ca o plimbare printre tarlale. Pentru mulţi beneficiari, greul a început după ce s-au apucat să implementeze proiectul.

DSC06167m219_b

Banii economisiţi prind bine oricând
Un anunţ publicat recent pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Finanaţarea Investiţiilor Rurale nu cred că a fost primit cu entuziasm de beneficiarii de fonduri europene care au cuprinsă în proiect realizarea unor construcţii (hale, depozite, magazii, pensiuni etc.). Anunţul este intitulat ”Notă de clarificare privind aplicarea OUG 114/2018 în cazul investiţiilor finanţate prin PNDR 2014-2020”.
AFIR recunoaşte în mod explicit că ordonanţa cu pricina - amplu discutată în presă şi în mediul de afaceri, ba chiar contestată, încât a trebuit modificată după scurtă vreme - produce efecte asupra proiectelor cu finanţare europeană. Ce trebuie să ştie beneficiarii din anunţul AFIR?
• Pentru cazurile în care proiectele nefinalizate au economii: 1. Se acceptă utilizarea economiilor identificate în proiect; 2. ~n cazul în care economiile identificate nu sunt suficiente, se va permite inclusiv majorarea valorii neeligibile a proiectului; 3. Valoarea actelor adiţionale încheiate de către beneficiari cu constructorii se vor deconta de către AFIR în limita sumelor prevăzute în contractul de finanţare.
• Pentru cazurile în care în cadrul proiectelor nefinalizate au fost dezangajate sume ca urmare a unor economii, se acceptă utilizarea valorii totale a proiectului, aşa cum apare în raportul de selecţie, numai pentru proiectele în cadrul cărora au fost efectuate dezangajările după lansarea ultimei sesiuni de primire a proiectelor. ~n acest sens, vor fi încheiate acte adiţionale pentru suplimentarea angajamentelor actuale până la valoarea prevăzută în raportul de selecţie, în conformitate cu prevederile legale în momentul întocmirii actului adiţional. Acest punct se va aplica după modificările procedurale necesare. Prevederile prezentei note nu se aplică pentru sM 4.2 şi sM 4.2a din cadrul Schemei de ajutor de stat GBER.

A accesa bani europeni nu e lăcomie, ci un drept!
Sunt acceptate ca cheltuială eligibilă din FEADR doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate iniţial, până la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit pentru domeniile de activitate prevăzute la art. 66, pct. 1 din OUG nr. 114/ 2018, costurile suplimentare situate peste acest nivel, acceptate de beneficiari, reprezentând cheltuieli neeligibile. Astfel, în coloana cheltuielilor eligibile din bugetul proiectului pot fi acceptate doar costurile suplimentare generate de actualizarea elementelor de manoperă ofertate, conform prevederilor art. 71, alin 1. din OUG nr. 114/ 2018, „în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.” ~n conformitate cu clauzele contractuale, valoarea totală nerambursabilă stabilită prin contractul de finanţare, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi majorată.
Am discutat cu câţiva beneficiari de fonduri europene şi aceştia mi-au semnalat că oricum valoarea iniţială a proiectului creşte pe parcurs, din cauza diferenţei de curs valutar: costurile sunt calculate în euro şi decontate în lei.
Şi totuşi, unde e lăcomia? A accesa bani europeni nu este un semn de lăcomie, ci un drept conferit de statutul de ţară membră a Uniunii Europene.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

Vizualizat: 222 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?