Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

MADR şi Tomata românească - transparenţă la unii, opacitate la alţii

Publicat: 12 iulie 2018 - 23:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Câteva direcţii agricole judeţene au publicat pe site-ul propriu lista cu beneficiarii ajutorului de minimis pentru producerea tomatelor în sere şi solarii, ajutor acordat în baza HG 39/2017, în timp ce alte direcţii agricole judeţene nu au catadicsit să informeze publicul în conturile cui s-au dus banii publici, cei 3000 de euro pentru fiecare legumicultor eligibil, deşi instituţiile respective sunt obligate de lege să dea dovadă de transparenţă. Cred că toţi agricultorii, ba încă toţi contribuabilii din această ţară, au dreptul să ştie cine a beneficiat de banii respectivi.

Dacă în Dolj au fost 620 de beneficiari, la Olt, un judeţ pe teritoriul căruia se află numeroase localităţi cu tradiţie în legumicultură, ajutorul de 13.418 lei (3000 de euro)/beneficiar a fost încasat de 919 legumicultori, în cele două cicluri de producţie. În judeţul vecin, Teleorman, au fost în total 288 de beneficiari, cei mai mulţi (212) producând tomate în ciclul 1, adică până la 15 iunie.

Rosii_b
Am scris în revista Ferma, ediţia 1-14 mai 2017, despre familia Tache din comuna Saelele, pe care am vizitat-o chiar în perioada de înscriere în program, dar cercetând acum lista cu beneficiari nu regăsesc familia respectivă. Sun la un număr de telefon al fermierilor şi nu-mi răspunde nimeni. Îl contactez pe primarul comunei Saelele, Gabriel Cârjan, ca să dezleg misterul. „De ce nu e familia Tache printre beneficiari?”, întreb. Edilul şef mă lămureşte: ”Ai lui Tache nu au mai depus dosar, a depus o cumnată de-a bărbatului, Meiroşu Georgiana”. Hai înapoi la lista cu legumicultori! Caut şi găsesc Mei-roşu Georgiana, cu cratimă, dar tot din Saelele mai e un beneficiar, Meiroşu Aurel, adică fără cratimă! Cum o fi ajuns cratima acolo, nu l-am mai sunat pe primar să-l întreb, că are omul destule pe cap, inclusiv procese pentru executare silită din partea unei firme care a făcut împăduriri acolo şi nu şi-a primit banii. Poate e tot Meiroşu în buletin, dar un funcţionar grăbit a scăpat o cratimă când a redactat lista cu beneficiarii. Sau, mai ştii, o fi sărit între litere vreun ţăruş de prin solar şi funcţionarii din Teleorman n-au băgat de seamă. Oricum, eu unul felicit direcţia agricolă din acel judeţ pentru transparenţa probată prin publicarea listei cu beneficiari.
DADR Constanţa, de pildă, nu a publicat lista respectivă, dar am reuşit să aflu, scotocind pe net, că aici au încasat ajutorul de minimis 58 de legumicultori. În Galaţi, au fost 1212 de beneficiari, fiind cel mai probabil judeţul cu cei mai mulţi legumicultori eligibili în cadrul programului ”Tomata românească”. Potrivit datelor publicate de DADR Buzău, în acest judeţ au fost 340 de beneficiari. În Bihor, 166 de fermieri au accesat sprijinul.

Direcţii agricole restante
Deşi am căutat prin site-urile celorlalte direcţii agricole, nu am mai găsit informaţii despre legumicultorii care au încasat ajutorul respectiv. Ar fi fost interesant de aflat câţi legumicultori au fost eligibili, de pildă, în judeţele Iaşi, Botoşani, Călăraşi, Giurgiu, Timiş, Arad sau Cluj. Ar fi fost interesant să ştim, de fapt, câţi beneficiari au fost în fiecare judeţ, atât timp cât HG 39/2017 s-a aplicat pe întreg teritoriul României. Instituţiile respective sunt obligate de lege să publice datele oficiale.
În 12 aprilie a.c., MADR-ul a postat pe site-ul instituţiei un clip dedicat programului ”Tomata”. Aflăm din acest material video că s-au înscris în acest program 9350 de legumicultori. Înscrişi nu înseamnă automat şi beneficiari. Deci, numărul celor care au încasat banii ar trebui să fie mai mic. Undeva, pe la min. 1:05, scrie că 4397 de legumicultori au încasat ajutorul de 3000 de euro, fără să fie precizat pentru care ciclu de producţie. La min. 2:16, aflăm că pentru ciclul II au participat 4432 de legumicultori, din care 3.289 depuseseră deja decontul, iar până la data de 29 noiembrie primiseră banii vreo 2442 de beneficiari. O fi aşa, nu zic nu, dar până nu văd publicată lista cu beneficiarii din fiecare judeţ, listă ştampilată şi semnată de şeful fiecărei direcţii agricole, nu mă reped să iau de bun tot acest vârtej de statistici ministeriale. Numai când vom avea sub ochi listele din toate judeţele unde au existat beneficiari, atunci vom aduna, bătrâneşte, şi vom obţine totalul legumicultorilor beneficiari ai acestui ajutor de minimis. Atunci vom înmulţi cu 3000 de euro şi vom obţine şi suma exactă cheltuită de statul român pentru programul ”Tomata românească”.

Rosii_b


CE ŞI-A PROPUS MADR PRIN PROGRAMUL ”TOMATA”?
În primul rând, să reducă importurile de roşii, care ar contribui din plin la dezechilibrul balanţei comerciale. Obiectivul acesta nu a fost atins, fiindcă în 2017, primul an de derulare a programului, România a importat cam tot atât cât a importat şi în 2016, în jur de 76.000 de tone. Valoarea financiară a acestor importuri a fost însă mai mare decât în 2016, cu 20%. Cu alte cuvinte, roşiile importate s-au scumpit, contribuind şi mai mult la dezechilibrarea balanţei comerciale, chiar în anul în care statul a cheltuit milioane de euro tocmai ca să reducă acest deficit! Ieftine pentru cumpărătorul român n-au fost, fiind vândute în primele săptămâni cu peste 15 şi chiar 20 de lei. Nu ştiu dacă ajutorul de minimis acordat de stat a stimulat creşterea producţiei de tomate în sere şi solarii în 2017. În 2015, în spaţii protejate au fost produse 101,9 mii de tone de roşii. Or fi roşiile sigure pentru consum? Ministerul ne asigură că nu au fost descoperite depăşiri ale limitelor maxime de reziduuri de pesticide admise. Un lucru e sigur: câteva mii de legumicultori români au încasat câte 3000 de euro de fiecare, pentru 2 tone de roşii livrate la piaţă. Mulţi dintre ei sunt mici fermieri, slab capitalizaţi, încât banii primiţi sunt o adevărată mană cerească. Statul român a irosit în alte părţi puhoi de bani, fără să rămână nimic în urmă, aici măcar banii au ajuns în buzunarul unor gospodari care trag din greu pentru fiecare euro în parte. E adevărat că acordarea acestui ajutor de minimis îi poate îndreptăţi şi pe pomicultori, de pildă, să ceară bani de la guvern. Programul ”Tomata românească” merge mai departe şi în 2018.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

Vizualizat: 269 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?