Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Între supravieţuire şi visul de a construi sere

Publicat: 13 mai 2018 - 02:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cultivatorii de legume în solarii continuă să resimtă din plin, alături de alte neajunsuri, lipsa finanţării, a banilor care le-ar permite să ajungă la o anumită rentabilitate şi siguranţă a zilei de mâine. Pentru cei mai mulţi dintre ei, trecerea la nivelul următor ar însemna construirea de sere pentru a putea produce fără întrerupere 12 luni pe an. Deocamdată, acest lucru nu este însă decât un vis frumos. 

Cum reuşesc totuşi să supravieţuiească în concurenţa cu produsele “colorate” şi aspectuoase din import?

legume_b

IALOMIŢA
“Toată marfa o dăm la supermarketuri”
Ion Florin, preşedintele Cooperativei Agricole din satul Gheorghe Doja, judeţul Ialomiţa, profilată în special pe producerea de pepeni, mărturiseşte că, pentru organizaţia lor, 2017 a fost cel mai prost an din existenţa unităţii. “Noi ne desfăşurăm activitatea ca organizaţie de producători din 2013, iar 2017 pot spune că a fost cel mai prost an de până acum. În principal, în anul precedent ne-am confruntat cu două mai probleme: calamităţile climatice şi preţurile mici la pepeni. La furtuna din luna iulie, venită după o perioadă de caniculă, am pierdut enorm de mult, câteva mii de tone, ceea ce ne-a afectat mult rentabilitatea”, susţine legumicultorul.
Dacă fermierii ar fi avut parte măcar de preţuri bune, poate ar fi recuperat din paguba generată de furtună. “Din păcate, n-a fost aşa. Nici preţurile n-au fost cele aşteptate în 2017. Până să ajungem la recoltare, noi cheltuim circa 15.000 de lei la un hectar de pepeni. În condiţii de supraproducţie, la un preţ sub 20 de bani kilogramul de pepeni, nu mai eşti rentabil. Ca să merite, trebuie să vinzi la un preţ de 45-50 de bani kilogramul, pentru că, de aici, 20 de bani reprezintă costuri conexe, cum sunt ambalarea, transportul, logistica în general”, explică Ion Florin.

legume_b

Magazinele mari vor marfă constant şi de calitate
Interlocutorul meu spune că asociaţia ialomiţeană a izbutit prin paşi mici, dar siguri, să-şi câştige un loc binemeritat pe piaţa autohtonă a legumelor. Cum? Unirea legumicultorilor într-o asociaţie de producători le-a permis să livreze volume mari către supermarketuri din întreaga ţară şi chiar la export. “În prezent, toată producţia de pepeni este destinată supermarketurilor. Avem contracte încheiate cu marile lanţuri de supermarketuri din România, ceea ce ne oferă o siguranţă a desfacerii producţiei. Dacă eşti serios şi le oferi ce trebuie, se poate face treabă bună. Am dat şi la export în Ungaria şi Cehia”, arată Ion Florin.
Cât este de greu să colaborezi cu supermarketurile? “Ei vor să ai capacitatea de a le trimite marfă în mod constant şi, desigur, de calitate superioară. Aceste lucruri sunt posibile, deoarece noi dispunem de două spaţii de depozitare, de 1.800 metri pătraţi, respectiv de 1.000 de metri pătraţi, instalaţii frig, trei maşini de spălat pepeni, investiţii făcute în timp, fără de care nu am fi putut ajunge unde suntem astăzi”, declară Ion Florin.
Cei opt membri ai Cooperativei Agricole din Gheorghe Doja au şi planuri de extindere, cum ar fi, bunăoară, construirea unei sere care să le permită o “confruntare” directă cu pepenii din import, sosiţi îndeosebi în perioada iernii. “Ne dorim, vă daţi seama, să putem construi o seră pentru a putea produce şi în lunile friguroase. Numai că astfel de investiţii sunt extrem de costisitoare, iar în România nu există în prezent susţinere financiară pentru asta”, mărturiseşte Ion Florin.
Cooperativa Agricolă Gheorghe Doja din Ialomiţa deţine în exploatare circa 150 de hectare de teren. Ponderea culturilor o reprezintă pepenii, produşi în câmp deschis pe 75% din suprafaţa asociaţiei. Pe diferenţa de teren, ialomiţenii mai cultivă ardei kapia, gogoşari, dovleac, varză, conopidă şi ţelină.

TELEORMAN
“În 2017 am livrat aproape 400 tone de roşii”
Pentru asociaţia de producători SC Tomate Com, din comuna Dracea, judeţul Teleorman, axată în principal pe producţia de tomate de câmp, 2017 a fost, per ansamblu, un an agricol bun. “La roşii, cultivate pe 15 hectare în câmp şi un hectar de solar, în anul precedent am obţinut producţii bune. Per total, la roşii am avut o producţie de aproximativ 400 de tone. Pe lângă roşii, noi mai producem cartofi timpurii, pe patru hectare, şi varză - tot pe patru hectare. La cartofi, preţurile prea mici ne-au tras în jos”, începe relatarea Ionel Mircea Bujor, preşedintele SC Tomate Com.
Succesul asociaţiei teleormănene îşi are originea în asigurarea valorificării producţiei. Cel puţin dintr-un punct de vedere, acela al desfacerii, membrii asociaţi pot fi liniştiţi, grija lor majoră, să spunem aşa, rămânând cea a producerii propriu-zise de legume. “Noi livrăm roşiile direct către supermarketuri. Deţinând aceste colaborări, avem asigurată valorificarea producţiei de roşii. În 2017, am transportat către magazine aproape 400 tone de roşii”, susţine Ionel Mircea Bujor.
L-am întrebat pe preşedintele Tomate Com cât a fost de greu să obţină contractele cu supermarketurile, având în vedere că mulţi legumicultori nu reuşesc acest lucru. “De intrat pe supermarketuri a fost uşor, pot spune. Partea grea este să păstrezi colaborarea, să te poţi menţine în relaţii cu ele. Şi asta pentru că magazinele vor continuitate şi calitate. De asemenea, mai ai nevoie de logistica aferentă, plus personal pentru o serie de activităţi”, declară Ionel Mircea Bujor. Interlocutorul meu detaliază: “Dacă n-ai personal, nu poţi face faţă contractelor cu magazinele. Trebuie sortare, ambalare, maşini, şoferi, contabilitate etc. Pentru că toate sunt legate între ele, nu poţi face una fără alta. Trebuie să ai capacitatea de a îndeplini condiţiile lor”.
Exigenţele menţionate nu pot fi îndeplinite fără o bază materială corespunzătoare. “Deţinem două celule de frig de 600 de tone fiecare, un depozit de 700 metri pătraţi. Fără o logistică bine pusă la punct n-ai putea colabora cu marketurile”, arată preşedintele Tomate Com.

Cum putem învinge importurile din Turcia şi Grecia?
Deşi lucrurile merg bine, precum vedem, există un mare OF. Pentru ca succesul legumicultorilor din Teleorman să fie unul deplin, aceştia mai au nevoie de bani. “Din păcate, noi nu putem avea o colaborare completă cu marile magazine, deoarece nu le putem aproviziona şi iarna. Am avea nevoie de o seră. La preţurile de acum, însă, nu ne putem permite o astfel de investiţie”, declară Ionel Mircea Bujor.
Şi cum s-ar putea îndeplini acest vis? “Ar trebui să avem acces la nişte fonduri speciale de finanţare, create anume pentru legumicultură. Noi, acum, pentru a obţine o finanţare, concurăm cu fermele de cultura mare, ceea ce nu e corect. O seră costă foarte mult, legumele sunt mai pretenţioase decât cultura mare, ar trebui să fim sprijiniţi mai mult de către stat. Am avea numai de câştigat cu toţii. În condiţiile din prezent, noi nu putem concura cu Turcia, Grecia ori cu alte ţări”, explică Ionel Mircea Bujor.

În loc de concluzie
Aşadar, atunci când legumicultorii se asociază, vedem cum unirea puterilor fermierilor poate face mici minuni. Cu toţii ne dorim, cel puţin noi, consumatorii de rând, şi, desigur, agricultorii, să mâncăm cât mai multe legume cu gust românesc. Ei bine, pentru ca acest vis să devină realitate, este nevoie de sprijinirea (a se citi finanţarea) legumicultorilor pentru construirea de sere. Oare de ce nu doresc şi guvernanţii noştri acest lucru?


CÂTEVA CONDIŢII PENTRU COLABORAREA CU SUPERMARKETURILE
• capacitate de aprovizionare a magazinelor cu marfă în mod constant;
• produse de calitate superioară;
• spaţii de depozitare dotate corespunzător (instalaţii frig, ambalare, sortare etc);
• personal angajat (pentru sortare, ambalare etc);
• autovehicule de transport produse.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 1145 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?