Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Încărcătura de... EURO/HECTAR

Publicat: 23 octombrie 2018 - 00:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Efectul direct al subvenţiilor acordate pentru suprafeţele de pajişti ale României ar trebui să se reflecte în buna gospodărire a fondului pastoral naţional. Din nefericire, investiţiile provenite din subvenţii pentru aplicarea unor măsuri de ameliorare şi de îmbunătăţire a pajiştilor permanente sunt relativ puţine şi sporadice, de aceea şi în continuare starea de degradare a acestor suprafeţe este continuă, iar la nivel naţional proporţia este de peste 70% din suprafaţa totală.

 

Subvenţiile pentru activităţile agricole au ca bază o abordare comună pentru toate ţările membre UE: creşterea veniturilor fermelor şi menţinerea producţiei viabile, garantarea durabilităţii agriculturii şi asigurarea securităţii alimentare. Totodată, aceste facilităţi financiare, acordate ca plăţi directe tuturor fermierilor şi producătorilor agricoli, au şi rolul de a sprijini adaptarea acestora la un mediu de piaţă concurenţial şi din ce în ce mai instabil, cauzat de o multitudine de factori interni ai UE sau externi.

Pasune_b

Bani pentru păşuni sunt, dar investiţiile lasă de dorit
În condiţiile din România, pajiştile permanente ocupă o suprafaţă totală de 4,81 milioane de hectare, reprezentând 20% din suprafaţa ţării şi 33% din suprafaţa agricolă. Din nefericire, această resursă funciară, atât de importantă nu numai pentru agricultură ca sistem furajer natural pentru hrănirea animalelor, dar şi pentru celelalte activităţi pe care le oferă acest agroecosistem (de natură economică, socială, ecologică, peisagistică), se găseşte astăzi într-o stare foarte avansată de degradare floristică, deoarece învelişul vegetal al oricărei suprafeţe de pajişte constituie singura particularitate ce îi asigură multifuncţionalitatea.
Fondul pastoral al ţării aparţine, în prezent, în proporţie de 97% (4,67 mil. ha) domeniului privat (gestionat de consiliile locale şi persoane fizice) şi 3% (0,14 mil. ha) proprietăţii publice a statului. Această structură de proprietate este obligată să iniţieze şi să aplice o serie de măsuri de natură legislativă, economică şi financiară pentru cointeresarea utilizatorilor acestor suprafeţe în efectuarea lucrărilor speciale agro-pedo-ameliorative pentru sporirea producţiei şi a calităţii furajului. În ultimii ani, una dintre măsurile importante, introduse şi pentru acest sector de activitate agricolă, o constituie acordarea de subvenţii către utilizatorii (crescătorii de animale) suprafeţelor de pajişti, plătite prin intermediul APIA.
Subvenţia pe hectarul de păşune are două posibilităţi de aplicare: acordarea plăţii fără angajamente pe agromediu şi plata în condiţiile încheierii unui angajament pe agromediu. În această direcţie, din datele prezentate în Tabelul 1, în situaţia acordării subvenţiilor fără Agromediu, există patru variante:
• varianta 1, cu valoarea minimă (160 euro/ha sau 736 lei/ha), ce include: schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS - 97 euro/ha), plata redistributivă (5 euro/ha) şi schema pentru “înverzire“ (57 euro/ha);
• varianta 2, cu o subvenţie totală de 188 euro/ha (865 lei/ha), formată din: SAPS (97 euro/ha), plata redistributivă (5 euro/ha), schema pentru “înverzire” (57 euro/ha) şi schema pentru tineri fermieri (24 euro/ha);
• varianta 3, cu o subvenţie totală de 203 euro/ha (934 lei/ha), ce cuprinde: SAPS (97 euro/ha), plata redistributivă (48 euro/ha) şi schema pentru ”înverzire” (57 euro/ha);
• varianta 4, cu o subvenţie totală de 227 euro/ha (1044 lei/ha), formată din: SAPS (97 euro/ha), plata redistributivă (48 euro/ha), schema pentru “înverzire” (57 euro/ha) şi schema pentru tineri fermieri (24 euro/ha).
În cazul în care utilizatorul suprafeţelor de pajişti încheie şi angajamente de agromediu, pe o durată de cinci ani, valoarea subvenţiilor fără angajamente se cuplează cu valoarea subvenţiilor cu angajamente de agromediu. Astfel, din datele prezentate în tabelul 2, în funcţie de pachetele de măsuri compensatorii, ce trebuie aplicate de beneficiarul acestor subvenţii, şi din analiza celor 32 de variante combinate, valoarea totală a subvenţiilor variază între 323 şi 779 euro/hectar (1486-3583 lei/ha).
Subvenţiile cu angajamente de agromediu se acordă tuturor utilizatorilor de pajişti care încheie contracte de angajament pe 5 ani şi în condiţiile respectării măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală pentru Măsura 10 - Agromediu şi Climă: Pachetul 1 (P1) - Pajişti cu înaltă valoarea naturală şi Pachetul 2 (P2) Practici agricole tradiţionale, pot fi aplicate în orice zonă a suprafeţelor de pajişti. Iar Pachetele (P3) - Pajişti importante pentru păsări şi (P6) - Pajişti permanente aflate în conversia la agricultura ecologică se aplică restrictiv, la nivel local, în funcţie de habitatul unor specii de păsări şi de zonele de eligibilitate la nivel naţional.
Efectul direct al acestor subvenţii, cu valori cuprinse între 160 şi 227 euro/ha, ca plăţi directe (fără angajament pe agromediu) şi valori suprinse între 323 şi 779 euro/ha (măsuri compensatorii cu agromediu), ar trebui să se constate şi asupra situaţiei actuale de gestionare şi valorificare a pajiştilor permanente. Din nefericire, investiţiile cu banii din subvenţii pentru aplicarea unor măsuri de ameliorare şi de îmbunătăţire a pajiştilor permanente sunt relativ puţine şi sporadice. În acest sens există o mare diversitate de păreri, discuţii şi unele propuneri pe această temă, atât în mass-media, cât şi la nivelul întâlnirilor cu utilizatorii de pajişti, sintetizate astfel: nivelul valoric scăzut al subvenţiilor; plata ridicată a taxelor de închiriere sau concesionare a păşunilor; nefinalizarea (în multe UAT-uri) a amenajamentelor pastorale; lipsa unor cunoştinţe profesionale de bază privind aplicarea măsurilor de ameliorare a pajiştilor; inexistenţa, în multe cazuri, a unor relaţii normale de încredere şi înţelegere între utilizatori (crescătorii de animale) şi deţinători (consiliile locale); lipsa unui control ferm şi periodic din partea celor care facilitează subvenţiile (APIA) şi a deţinătorilor suprafeţelor de pajişti, asupra modului în care se aplică măsurile de îmbunătăţire a acestor suprafeţe, conform contractelor de concesionare şi a cerinţelor din proiectele de amenajamente pastorale.
Din analiza situaţiei actuale, considerăm că nici una dintre cauzele prezentate, privind starea jalnică dre degradare a pajiştilor României, nu poate constitui o problemă de nerezolvat, în condiţiile în care în ultimii 5 ani există şi o legislaţie specială destinată modului de gestionare şi exploatare a pajiştilor, s-au acordat subvenţii pentru acest domeniu (unele mai consistente) şi s-au finalizat în multe localităţi şi judeţe şi amenajamentele pastorale. În această direcţie, fiecare utilizator trebuie să folosească subvenţia în exclusivitate pentru ameliorarea suprafeţelor de pajişti, atâta timp cât pentru creşterea animalelor primeşte separat plăţi directe şi compensatorii.
Bugetul PAC al UE, după anul 2020, ar trebui să suplimenteze fondurile destinate subvenţionării suprafeţelor de pajişti permanente, ţinând seama nu numai de importanţa furajeră a acestor suprafeţe, ci şi de celelalte activităţi ce derivă din caracterul multifuncţional al pajiştilor (conservarea biodiversităţii de specii de plante; de protecţie a solului împotriva eroziunii; prezervarea fondului genetic de germoplasmă, de floră meliferă şi medicinală; biosechestrarea carbonului).


TABELUL 1: VALOAREA SUBVENŢIILOR PE PĂŞUNE, FĂRĂ AGROMEDIU

 tab1paso118_b

* Valoare pentru 1 euro - 4,6 lei


TABELUL 2: VALOAREA TOTALĂ A SUBVENŢIILOR PE PĂŞUNE, CU ŞI FĂRĂ AGROMEDIU

tab2paso118_b

Un articol publicat în revista Ferma nr. 17/222 (ediţia 1-14 octombrie 2018)

 

Vizualizat: 1407 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?